Alegeri cruciale pentru Cotroceni pentru următorii zece ani: ce direcţii economice propun candidaţii şi cum îşi joacă şansele prin promisiuni de măsuri fiscale. Într-un moment crucial pentru economia României, electoratul este chemat să cântărească nu doar promisiunile, ci şi fezabilitatea acestora
♦ Reducerea contribuţiilor sociale, digitalizarea ANAF, investiţii strategice sau îngheţarea fiscalităţii – sunt câteva dintre măsurile economice propuse de candidaţii cu cele mai mari şanse în cursa pentru Cotroceni ♦ Deşi preşedintele nu are atribuţii directe în zona economică, viziunea sa poate influenţa direcţia politică a ţării.
Ramona Cornea: Românii merg duminică să voteze în primul tur al alegerilor prezidenţiale, într-o perioadă în care economia locală are nevoie de reguli de joc clare.
Preşedintele nu are atribuţii în zona economică, dar o poate influenta în măsura în care are influenţă asupra guvernului. De regulă, preşedinţia influenţează parcursul economic al unei ţări prin direcţia pe care o imprimă politic şi prin relaţia cu guvernul.
Cei patru candidaţi favoriţi în sondaje în cursa pentru Cotroceni – George Simion, Crin Antonescu, Nicuşor Dan şi Victor Ponta – vin în programele lor prezidenţiale cu viziuni economice care variază de la reducerea agresivă a contribuţiilor sociale şi susţinerea industriei locale până la consolidarea investiţiilor strategice în sectoare de viitor sau îngheţarea politicii fiscale.
George Simion, candidatul AUR, propune o serie de măsuri economice care vizează reducerea contribuţiilor sociale şi stimularea producţiei interne. Printre cele mai importante propuneri se numără plafonarea contribuţiilor sociale la 25% pentru veniturile de până la 5.000 de lei brut şi reducerea impozitului pe cifra de afaceri pentru IMM-uri. De asemenea, propune înfiinţarea unui Fond Suveran de Investiţii pentru sprijinirea dezvoltării economiei naţionale şi refinanţarea creditelor ipotecare cu dobândă zero pentru anumite sume.
Crin Antonescu, candidat susţinut de PSD, PNL şi UDMR, pune accentul pe menţinerea stabilităţii fiscale şi atragerea de investiţii. Antonescu propune menţinerea cotei unice de impozitare, considerată un factor de stabilitate economică, şi revizuirea schemelor de ajutor de stat pentru a atrage investiţii cu valoare adăugată mare.
Nicuşor Dan, candidat independent, are printre propuneri digitalizarea ANAF pentru a combate evaziunea fiscală, reducerea cheltuielilor publice şi sprijinirea industriilor strategice, precum IT-ul şi industria auto.
Victor Ponta, candidat independent, are în programul prezidenţial propuneri de îngheţare a taxelor până în 2026. De asemenea, propune reducerea TVA pentru alimente, eliminarea impozitelor pe salariile mici şi pensiile mici şi reintroducerea facilităţilor fiscale pentru sectorul IT, agricultură şi construcţii.
Deşi fiecare propunere are un obiectiv clar, ele nu sunt însoţite de un plan detaliat de implementare, iar lipsa unor măsuri clare pentru reforme structurale riscă să limiteze impactul acestor propuneri pe termen lung. Înainte de a lua o decizie la urne, este important ca românii să analizeze nu doar intenţiile candidaţilor, ci şi fezabilitatea şi sustenabilitatea măsurilor propuse. (ZF.ro)
