Un conflict vechi de aproape două decenii, între România şi Ucraina, se reprinde: canalul Bâstroe. Ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu spune că are infromaţii potrivit cărora vecinii ucraineni au început lucrări de dragare şi adâncire a canalului. România anunță oficial Comisia Europeană că nu este de acord ca traficul navelor de mare tonaj să se facă pe aici. Activiştii de mediu cred că asta ar putea distruge Delta Dunării.
Ucraina şi-ar fi reluat planurile de a folosi canalul Bâstroe pentru transportul naval de mare tonaj. Semnalul de alarmă l-a tras chiar Ministrul Transporturilor.
“Există semnale că în acest moment sunt lucrări de dragare pe Bâstroe. Vorbim de un posibil impact pe care asemenea de lucrări de dragare pe Bâstroe îl pot avea asupra mediului şi asupra Deltei Dunării”, a spus Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor.
Concret, ucrainenii ar vrea să adâncească albia canalului de la 5 la 8 metri ca acestea să poată intra în reţeaua europeană de transport. Asta, deşi lucrările încalcă convenţiile internaţionale din cauza consecinţelor extrem de grave asupra Biosferei Deltei Dunării şi inclusiv asupra relaţiilor cu România.
“Orice intervenţie pe braţul Chilia produce modificări în ecosistemele din zona deltaică, datorită faptului că se modifică volumul de apă, nivelul şi debitul”, a spus Teodosie Marinov, guvernator ARBDD.
Adâncirea canalului Bâstroe şi a braţului Chilia ar da posibilitatea Ucrainei să aibă un culoar navigabil care să ocolească România. Mai mult, de treizeci de ani ucrainenii si au manifestat intenţiile de a-şi crea propriul drum spre porturile Dunărene.
Ani de zile, subiectul a generat tensiuni între Bucureşti şi Kiev
Rostok a eşuat în localitatea Partizani. Timp de 15 ani, cargoul ucrainean a îngreunat extrem de mult navigarea comercială pe braţul Sulina. Canalul a fost eliberat abia în 2004. Chiar atunci când a început construirea canalului Bâstroe.
Coincidenţă sau nu, în 2009, o altă eşuare misterioasa are loc exact la vărsarea Dunării în Mare. Cargoul georgian Turgut s-a împotmolit aici de o limbă de nisip şi, de atunci, construieşte în jurul lui o insulă care se măreşte în fiecare an. O bucată de pământ, denumită azi “Insula Fericirii”, ar putea, în viitor, să fie o piedică chiar la intrarea pe braţul Sulina.
Inaugurat de ucraineni în 2004, Bâstroe leagă Marea Neagră de braţul Chilia, un canal pe care România îl împarte, de-o parte şi de alta, cu Ucraina. Spre deosebire de Sulina, Chilia nu face parte din rețeaua transeuropeană de transport. Acesta fiind, de altfel, scopul dragărilor. Din informaţiile actuale, împotriva tratatelor internaţionale, ucrainenii ar face acum lucrări de adâncire pe braţul Solomonov, aproape de graniţa cu România.
Ani de zile subiectul a generat tensiuni între Bucureşti şi Kiev. În timp ce România a venit cu argumentul protecţiei mediului, Ucraina are o miză economică, pentru că cea mai mare parte a transportului fluvial se face pe canalul Sulina. Iar pentru a-l folosi, Ucraina trebuie să plătească taxă de tranzit, prevăzută de convenţia de la Belgrad din 1948!
Anul trecut, România a permis tranzitul unor nave ucrainene
“Ucrainei îi trebuie acest canal pentru că de foarte mult timp nu mai are o ieşire adâncă spre mare. Până acum, doar România avea ieşire la mare. Ucraina nu crede că este corect ca România să deţină acest monopol”, a spus Oleksandr Voloşkevici, director Rezervaţia Biosfera Delta Dunării Ucraina. Planurile Ucrainei încalcă însă convenţii şi tratate internaţionale de mediu, navigaţie, drept internaţional şi teritorialitate.
Anul trecut, România a permis tranzitul unor nave ucrainene de dimensiuni mici şi medii pe braţul Chilia şi prin Canalul Bâstroe. A fost o excepţie pentru sprijinirea ţării vecine, afectată de război, care nu mai avea rute pentru exportul cerealelor.
“Ucraina se află într-o situaţie dificilă, toţi încercăm să ajutăm, toţi încercăm să găsim soluţii prin care să ajutăm Ucraina. Totodată, este nevoie să respectăm şi tratatele internaţionale, de aceea aş aştepta, aş avea un pic de răbdare să vedem ce ne spun şi Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Mediului legat de aceste lucruri”, a spus Grindeanu.
“În ceea ce privește lucrările care au avut loc în zona Deltei, de partea ucraineană, sunt convins că ministerele de resort vor urmări toate lucrarile care vizează canalele navigabile. Pe căile diplomatice se vor găsi soluțiile de comunicare cu partea ucraineană”, a spus Tanczos Barna, ministrul Mediului. (sursa)
