S-a discutat mult că pe harta din Biroul Oval pe marginea căreia au discutat preşedintele SUA, Donald Trump, şi preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, mai apăreau doar două state: România şi Republica Moldova (vezi foto).
Sorin Pâslaru: Dar ceea ce nu s-a spus sau s-a spus prea puţin este că pe hartă numele Republicii Moldova era scris doar „Moldova“. De fapt, foarte rar se mai întâmplă chiar şi în prestigioase publicaţii occidentale precum New York Times, Wall Street Journal sau Financial Times, care sunt destul de atente la orice detaliu, să fie folosită titulatura „Republica Moldova“, numele complet şi oficial.
S-ar putea spune că nu are importanţă. Dar România trebuie să fie cea care ar trebui să insiste ca denumirea Republicii Moldova să fie enunţată în mod corespunzător, complet, aşa cum este în Constituţia Republicii Moldova, şi nu numai Moldova.
Republica Moldova ar trebui să ceară în primul rând la nivel internaţional folosirea numelui complet, atât statelor cât şi mass- media, în semn de respect şi corectitudine. Dar şi România este interesată de folosirea corectă a denumirii statului vecin de care ne leagă o istorie comună, nu numai de limbă.
Diferenţa dintre „Moldova“ şi „Republica Moldova“ este uriaşă şi are semnificaţie din punct de vedere geostrategic. Istoric, Moldova este teritoriul dintre Carpaţii Orientali şi Nistru. Există deci o Moldovă între Carpaţi şi Prut – regiune care desemnează judeţele din partea de est şi nord-est al României – şi Republica Moldova, statul dintre Prut şi Nistru.
Nu poţi să spui „Moldova“ Republicii Moldova pentru că istoric şi geografic nu este adevărat. România ar trebui să notifice atât publicaţiile străine cât şi statele care folosesc în comunicarea sau în hărţile lor această denumire pentru Republica Moldova.
De ce are importanţă? Tocmai pentru a sublinia legătura dintre România şi Republica Moldova. Faptul că există şi în România o regiune care se numeşte chiar Moldova demonstrează legătura fraternă dintre cele două ţări. Toponimia nu este joacă, ci este fundamentală. Întâi a fost cuvântul.
În 2008, la summitul NATO de la Bucureşti, Grecia s-a opus aderării Macedoniei la NATO până nu a acceptat preluarea denumirii de Republica Macedonia de Nord. Sigur, nu este şi nu a fost aceeaşi situaţie de încordare între România şi Republica Moldova cum a fost de-a lungul timpului între Grecia şi Macedonia de Nord.
Dar grecii au ţinut cu dinţii ca vecinul de la nord să-şi schimbe numele ţării din Macedonia în Republica Macedonia de Nord pentru a sublinia că şi în Grecia există o regiune numită Macedonia, de fapt o regiune fondatoare istoric a Greciei de astăzi. Şi s-au opus aderării la NATO a Macedoniei până nu şi-a schimbat numele în Macedonia de Nord.
Este şi cazul României din acest punct de vedere, Principatul Moldovei fiind împreună cu cel al Munteniei stâlpii României de astăzi. România nu are de ce să ceară denumirea Republica Moldova de Est. Însă este de ajuns să fie folosită denumirea Republica Moldova pentru sublinirea diferenţei faţă de regiunea Moldova din România.
Este interesant totuşi că pe undeva pare destul de sincronizată acţiunea de folosire a titulaturii Moldova în loc de Republica Moldova. În relaţiile internaţionale, de multe ori, şi un singur cuvânt contează şi nimic nu este lăsat la voia întâmplării.
Din păcate România nu face cât ar trebui pentru a construi o percepţie că în marile dosare ale Republicii Moldova ar trebui să fie consultată şi să aibă un cuvânt de spus. Nu există la Iaşi un Institut al Moldovei care să propună soluţii şi perspective pentru strângerea relaţiilor economice, culturale şi în educaţie.
Sunt bune vizitele dese ale oficialilor români peste Prut. Dar construirea unei percepţii la nivel internaţional este mult mai complicată. Este nevoie ca România să îşi asume propriile obiective, inclusiv în ceea ce priveşte relaţia cu Republica Moldova, şi să le promoveze.
Dar cum să o faci, dacă de la începutul anului nu am avut nicio vizită oficială la nivel înalt la Bucureşti? Când eşti invitat, discuţi ce îţi propune gazda. Când inviţi, tu faci ordinea de zi. Să sperăm că şi ghidaţi cum pare că suntem acum vom ajunge la ceea ce vrem. (ZF.ro)
