Spania înregistrează o creștere economică în trimestrul II 2021 față de trimestrul II 2020 de 19,8%. Franța înregistrează 18,7%. Ungaria înregistrează 17,9%. Italia prezintă 17,3%.
Ce le unește pe aceste țări? Faptul că în trimestrul II din 2020 economia a scăzut foarte mult, plus faptul că și-a revenit mai lent pe parcursul trimestrelor următoare. La vremea respectivă, Franța a înregistrat -18,7%, Spania -21,6%.
Pe de altă parte, Polonia înregistrează o creștere de 10,9%. De ce așa mică? Deoarece în trimestrul II din 2020 economia a scăzut relativ puțin, doar -8,3%.
Vedem, așadar, o simetrie: economiile care au scăzut mult în 2020, cresc mult în 2021 (V este mai amplu), iar economiile care au scăzut puțin atunci, fac un salt mai mic acum. Este o simetrie care poate fi înțeleasă și de un elev de clasa a V-a, după ce a studiat fracțiile.
Între aceste două tipare se află România. România înregistrează acum o creștere Q2/Q2 de 13%, în principal fiindcă anul trecut a scăzut relativ puțin, am avut una din cele mai mici scăderi din Europa și nici măcar nu am intrat în recesiune tehnică.
Așadar, este… cum era expresia aia care place multora? Ah, da, este lipsit de fair-play să spui că datorită guvernării din 2021 în România crește PIB memorabil. În realitate, factorul determinant al acestui rezultat, 13, este scăderea economică redusă de anul trecut, când România a semănat mai degrabă cu Cehia sau Germania, decât cu Franța sau Spania. Am explicat la vremea respectivă de ce, anume datorită restricțiilor mai puțin dure ca în alte țări și datorită măsurilor de stabilizare.
Nu mi-ar fi trecut prin gând vreodată că un economist educat în America va ajunge să livreze mesaje aburitoare, ascunzându-se de presă sau că își va aroga merite care i se cuvin doar parțial. Nu l-am auzit niciodată pe Ludovic Orban cu asemenea discursuri…
