Banca Națională a revizuit prognoza de inflație de la 4,6% la 8,8% pentru finalul anului 2025, dar nu au fost luate în calcul datele din iulie cu evoluția facturilor la energie, după eliminarea plafonării. România nu este în recesiune, dar există acest risc, a declarat, marți, guvernatorul BNR Mugur Isărescu. El a avertizat că stabilitatea politică și „un anumit grad de pace socială sunt esențiale”.
Isărescu a prezentat Raportul trimestrial asupra inflației, într-un moment în care rata inflației a crescut cu peste două puncte procentuale, ajungând la 7,84%. „Nu suntem într-o situație fără ieșire, dar consolidarea fiscală trebuie să o facem treptat și să se accepte că nu avem altă soluție”, a avertizat guvernatorul BNR.
El a anunțat noile ținte de inflație pentru 2025 și 2026, actualele niveluri fiind neplauzibile. În raportul anterior asupra inflației (cel din luna mai), BNR estima să încheiem acest an cu o inflație de 4,6% iar valoarea prognozată pentru sfârșitul anului 2026 era de 3,4%.
Isărescu a detaliat modul în care cererea și oferta au contribuit la acest șoc inflaționist.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu:
Ce a spus Isărescu în cadrul conferinței:
- Costurile cu forța de muncă au fost unul din factorii de presiune.
- Costurile alimentare au alimentat și ele inflația. Potrivit FAO, există materii prime la prețuri record
- Bunurile nealimentare au înregistrat condiții benigne. Tendința curentă pare să redevină descrescătoare
- În premieră după 4-5 ani am intrat într-un deficit de cerere agregată, cu așteptări de adâncire a acestui deficit (asta aduce presiuni în sensul scăderii inflației)
- Principalul factor care duce în jos cererea internă este consumul intern
- Este esențială atragerea fondurilor europene
- Deficitul contului curent a continuat să se adâncească
- Cursul de schimb a fost folosit ca o ancoră privind stabilitatea financiară. Am avut și acel episod de ieșire de capitaluri din perioada electorală. Am reușit să-l stabilizăm și acum e la un curs de echilibru
- Avem cea mai mare primă de risc din regiune
- Impactul măsurilor fiscale asupra inflației pe care l-am calculat săptămâna trecută este de circa 4 puncte procentuale
- Avem 3 șocuri majore pe care le vom resorbi dacă evităm efectele secundare
- În septembrie vom avea un vârf de 9,6-9,7% al inflației, iar la finalul anului viitor va intra în țintă
- De credem asta? Pentru că politica fiscală își va face de data asta datoria. În timp, resorbirea presiunilor inflaționiste va fi puternică
- Combinația de măsuri trebuie făcută astfel încât să continuăm consolidarea fiscală, să dăm jos inflația și să încercăm să evităm recesiunea. Evitarea recesiunii poate fi făcută prin atragerea mai multor bani europeni
- Nu cred că anul acesta BNR va modifica dobânda-cheie. Sperăm să nu facem asta. Ar fi bine să avem un grad de coeziune socială care să nu ne oblige să luăm asemenea măsuri. Pentru că aceste decizii fiscale au fost dureroase
- Stabilitatea politică și un anumit grad de pace socială sunt esențiale
- Măsurile fiscale care s-au luat reprezintă un pas major, iar evaluarea pozitivă a agențiilor de rating arată că ele trebuie continuate, în condiții de pace sociale. Măsurile sunt dureroase și crează reacții. Dar erau necesare.
- Nu suntem în recesiune, dar există acest risc. Totul depinde de continuarea programului fiscal.
- În următoarele 12 luni economia va merge cu o creștere de 1%, deși sunt ușor optimist!
- Dobânzile nu au cum să scadă, dar foarte important e ca ele să nu crească. Pntru o perioadă dobânzile la depozite vor fi real negative
- Nu sunt sigur că ne vom încadrăm în ținta de deficit de 7%, dar semnalul pe care îl dăm este foarte important
- Nu suntem într-o situație fără ieșire, dar consolidarea fiscală să o facem treptat și să se accepte că nu avem altă soluție. Dacă ai deficitul mai mare decât creșterea economică este normal să îți crească datoria publică.E nevoie de răbdare, deși nu cred că răbdarea e caracteristica de bază a națiunii noastre. (sursa)
