Afectarea cooperării economice dintre Uniunea Europeană şi China ar avea consecinţe grave, iar Ungaria respinge orice iniţiativă de acest fel, a declarat joi la Budapesta Péter Szijjártó, ministrul ungar al Afacerilor Externe şi al Comerţului Exterior, citat de agenția MTI.
”Încă din anul 2010 ne-am exprimat clar că strategia noastră este să fim punctul de întâlnire dintre investitorii şi economiile din Vest şi Est”, a explicat şeful diplomaţiei ungare.
În acești doi ani, România s-a concentrat pe certurile din coaliția PNL-USR-UDMR, pe alegerea unui nou președinte al PNL, pe debarcarea noului președinte al PNL și pe alte câteva lucruri la fel de importante. (sursa)
“Faptul că am depăşit recordul de investiţii atât anul trecut, cât şi anul acesta, arată că, pentru moment, reuşim să evităm recesiunea”, a subliniat politicianul. Acesta a făcut referire şi la strategia de deschidere către Est, al cărei succes, în opinia sa, este confirmat şi de creşterea dinamică a investiţiilor.
Referindu-se la consecinţele negative ale războiului din Ucraina, Szijjártó a subliniat că firele cooperării dintre Rusia şi Uniunea Europeană sunt tăiate rând pe rând, dar este important să se evite ca acest lucru să se întâmple şi în cazul Chinei, care este cel mai mare partener comercial al UE. (sursa)
În același timp, Ungaria, care a fost printre primele țări care au depus la Comisia Europeană un Plan Național de Redresare și Reziliență, are PNRR-ul blocat, adică CE nu vrea să dea nici un euro țării vecine, pentru că la Budapesta sunt probleme cu respectarea statului de drept. Valoarea inițială a PNRR-ului maghiar era de 7,2 miliarde de euro, dar a fost revizuită anul acesta la doar 5,8 miliarde de euro. Și nici pe ăștia nu-i primesc, deși încă se mai speră că se va ajunge, în toamnă, la un acord final. Mai trebuie spus că Ungaria s-a bazat doar pe granturile din Programul de Redresare și Reziliență, nesolicitând nici măcar un singur cent împrumut, spre deosebire de România, unde mai mult de jumătate din valoarea PNRR-ului o reprezintă împrumuturile.
Dar să nu disperăm, căci și în România se investește în fabrici de baterii. Da, da, nu doar chinezii vor face baterii în Ungarii, ci și românii vor face baterii în România. Prin PNRR.
În prima variantă a PNRR-ului coordonat de Cristian Ghinea, capitolul energie, scris de oamenii conduși de către Virgil Popescu, era făcut din dedicații directe către firme menționate în clar în documentele oficiale. Ce licitații, ce concursuri de proiecte? Nu, nenică. Ăștia sunt cei 1,6 miliarde de euro pe care vrem noi să-i cheltuim în domeniul energiei, iar astea sunt firmele cărora vrem să le dăm banii. Mulțumim pentru atenție, la revedere.
Comisia Europeană n-a fost de acord cu abordarea asta și a dat la rescris tot capitolul energie din PNRR. S-a rescris, în sensul că au fost eliminate numele firmelor. Proiectele au rămas aceleași, însă, așa că banii vor merge la aceleași firme, doar că nu chiar atât de pe față.
Ei bine, una dintre firmele care vor primi bani din PNRR este Prime Batteries Technology sau, poate, mai nou înființata Prime European Batteries. Ambele firme sunt controlate de frații Vasile Didilă și Gruia Stoica și se ocupă, desigur, cu producția de baterii. Suma alocată acestei firme prin PNRR este de 167,5 milioane de euro.
Iată, așadar, că nu suntem mai prejos decât ungurii. La ei investesc chinezii 7,34 miliarde de euro într-o fabrică de baterii, la noi investim noi, din bani publici, 167,5 milioane de euro, într-o firmă privată. Dar măcar banii ăștia îi împrumutăm, nu sunt fonduri nerambursabile. Oricum, bine că, în felul ăsta, încurajăm capitalismul și că, până la urmă, scăpăm de investițiile comuniștilor de chinezi. Slava! (sursa)
