După o pauză de aproape două secole, zimbrul, cel mai mare mamifer terestru din Europa, revine triumfal în peisajul românesc. Această remarcabilă reușită în conservarea naturii a devenit posibilă datorită unui proiect îndrăzneț de reintroducere în sălbăticie desfășurat în Munții Țarcu și zonele adiacente, realizat de World Wildlife Fund (WWF) România, în parteneriat cu Rewilding Europe.
Daniel Groza: Situl Natura 2000 Munții Țarcu oferă habitatul ideal pentru aceste animale, conectându-se la Parcul Național Domogled – Valea Cernei și Parcul Național Retezat, acoperind în total 158.000 de hectare.
În decursul ultimilor 10 ani, proiectul Life Rewilding Bison al WWF România a adus zimbri din peste 30 de rezervații și centre de reproducere din Europa, transformând Munții Țarcu într-un adevărat refugiu pentru aceste simboluri ale sălbăticiei europene. Astăzi, Munții Țarcu găzduiesc singura populație de aproximativ 180 de zimbri în sălbăticie din România, dintre care aproape jumătate s-au născut liber.
Beneficii pentru comunitate
Punctul central al acestui proiect este comuna Armeniș din județul Caraș-Severin, unde WWF România își desfășoară activitățile de peste un deceniu. Primarul localității, Ioan Cristian Vela, mărturisește că prezența zimbrilor a adus faimă comunității, iar acum încep să se vadă și beneficiile economice ale proiectului.
“An de an, primim vizitatori din toată lumea, iar numărul lor este în continuă creștere, reflectându-se în bunăstarea comunei. Împreună cu partenerii noștri de la WWF și Rewilding, dorim să valorificăm produsele tradiționale. În prezent, WWF achiziționează produse de la localnici pentru grupurile de turiști”, a declarat primarul Vela.
Oana Mondoc și Adrian Grancea sunt doi membri implicați încă de la începutul implementării proiectului din Armeniș. Oana, venită de la Londra în 2014 și după zece ani petrecuți în zonă, se consideră acum localnică. Ea își amintește de începuturile proiectului și de reacția inițială a comunității față de reintroducerea zimbrilor.
“La început, mulți localnici erau sceptici sau indiferenți, dar în timp au început să înțeleagă oportunitățile aduse de proiect. Echipa noastră s-a implicat profund, lucrând alături de oamenii din comunitate pentru a dezvolta experiențe locale și servicii de calitate. Am renovat căsuțe, am promovat produsele locale și am organizat schimburi de experiență în alte regiuni ale țării”, a povestit Oana Mondoc.
Aproximativ 40 de familii din Armeniș furnizează produse pentru WWF România, iar proiectul a creat zeci de locuri de muncă.
Turism internațional la Armeniș
Turiștii care ajung la Armeniș au o mulțime de oportunități de a petrece timpul într-un mod plăcut. Inclusiv prestigioasa publicație The Guardian recomanda Armenișul ca unul dintre cele mai bune locuri de vacanță din Europa, acum câțiva ani.
“Avem acest centru comunitar unde dezvoltăm tot felul de produse și servicii. Avem mai multe feluri de experiențe și de tracking liber, dar și experiențe să le zicem noi de învățare cu comunitatea cu oaspeții care vin aici. Îi ducem să facă brânză, să participe la o activitate din fermele mici, îi ducem la coasă, îi ducem la cules de fructe, prune, mere și procesarea lor ulterioară. Acum, în final, s-au stabilizat acele idei care au fost oarecum un fel de intenție să zic acum 10 ani”, declara Oana Mondoc.
Adrian Grancea, unul dintre pionierii proiectului, subliniază colaborarea excelentă cu autoritățile locale și interesul acestora pentru conservarea și valorificarea biodiversității.
“Echipa noastră a lucrat intens cu primăria și cu ocolul silvic din zonă pentru a pune bazele proiectului. Am fost plăcut surprins de deschiderea și implicarea comunității locale. Această colaborare a fost esențială pentru succesul reintroducerii zimbrilor în regiune. Cumva, eu sincer am fost surprins cât de bine ne-au primit și mi-au părut foarte interesați. Cei de la ocolul silvic, cred că la a doua sau a treia vizită deja aveau stickere cu WWF pe dulapuri. Erau foarte deschiși să facem proiectul”, a adăugat Adrian.
El spune că proiectul de la Armeniș poate fi considerat un model pentru întreaga Europă și chiar dacă se poate discuta despre o reușită, mai sunt multe lucruri de pus la punct.
“În cei 10 ani s-au derulat mai multe proiecte aici. Anul acesta începem un proiect pe 66 de luni. Cred că e cel mai lung proiect pe care l-am avut în zonă. Eu lucrez de 12 ani la WWF și am avut mai mult de 10 proiecte care am lucrat în Banat, dar niciodată n-am avut un proiect de 5 ani care să știm exact care sunt livrabilele de la un cap la altul. Noi ne focusăm mult pe partea de colectare de date, pentru că eu nu zic că după 10 ani noi nu știm, noi nu știm după 100 de ani foarte multe lucruri despre zimbri, și atunci încă sunt întrebări la care putem răspunde. Avem studii despre vegetație, despre populație, cum se mișcă populația, structura turmelor, adică noi facem comparație cu ce se întâmplă la celelalte organizații care lucrează cu zimbri, chiar în România. Deci e încă foarte interesant de cercetat pe partea asta, un întreg pachet de lucru se referă la un plan de acțiune și o strategie pentru zimbri. Trebuie să existe o strategia națională care să se refere cum sunt duse aceste animale, pe fișele ariilor protejate, pe fișele asociațiilor de vânătoare, unde vrem să ajungem cu specia, de exemplu”, afirmă Adrian Grancea.
Reprezentantul WWF spune că în momentul de față, România poate spune că a reintrodus zimbrul în fauna sa, dar despre cum va evolua și cum se va dezvolta specia pe viitor mai sunt multe lucruri de studiat și implementat. (ziare.com)
