Peste 800 de cutremure s-au produs în ultimele 10 zile în zona Gorjului, anunță oficialii Institutului Naţional de Cercetare şi Dezvoltare pentru Fizica Pământului. La rândul lui, profesorul Gheorghe Mărmureanu spune că roiul de cutremure ar putea migra în alte zone.

Profesorul Gheorghe Mărmureanu, fost director general al INCDFP, membru al Societății Române de Fizică și al American Society of Civil Engineers – Mechanical Divsion, a declarat pentru „Adevărul” că în perioada următoare ne vom da seama cum va evolua situația cutremurelor din Oltenia. „Curbele de cutremur pot migra foarte ușor. Ele pot ajunge rapid în zona Hunedoarei unde în trecut, cam acum 100 de ani, au fost cutremure foarte puternice, cu biserici prăbușite și alte pagube destul de importante. Apoi, nu este exclus să migreze acest roi de cutremure spre dreapta, spre zona Vidraru și chiar spre Sibiu. Și aici există un istoric al seismelor destul de important, care nu este de neglijat. E numai o chestiune de timp până vom afla cum evoluează acest sistem de cutremure din Oltenia”, a precizat profesorul Gheorghe Mărmureanu. 

Reamintim că seismele de 5,2 şi 5,7 care s-au produs în Gorj pe 13 şi 14 februarie au avut până acum peste 800 de replici, dar în principiu frecvenţa şi magnitudinea lor sunt în scădere, a anunţat Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP) care a publicat şi hărţi care arată detalii noi despre caracteristicile seismelor. Spunem în principiu pentru că ieri în zonă au mai avut loc trei seisme dintre care unul cu magnitudinea 4,1.

Potrivit hărților publicate de INCDFP, cele două cutremure mari din 13 şi 14 februarie au avut epicentrele situate la mai puțin de 10 de kilometri unul de altul. De altfel, majoritatea replicilor s-au produs în aceeași zonă, la nord-vest de Târgu-Jiu, ca într-un adevărat roi.

O altă hartă publicată de INCDFP arată o comparație între cutremurele înregistrate în trecut în zona Gorjului și cele de săptămâna trecută. Potrivit acesteia, seismele din 13 și 14 februarie au fost cele mai puternice din istoria măsurătorilor, pentru această zonă. Un cutremur cu magnitudinea 5,2 s-a mai produs doar în 1943. Cele mai puternice seisme de atunci și până luna aceasta au fost de 4,0, în 1962 și de 4,5, în 1963.

Distrugeri mai mari la suprafață

Cutremurele din Gorj s-au produs la adâncimi mici, mai arată documentele INCDFP. Primul seism puternic, cel de 5,2 din 13 februarie, s-a produs la o adâncime de 15 kilometri. Cel de pe 14 februarie, de 5,7, s-a produs mai aproape de suprafață, la 6,2 kilometri. De altfel, toate replicile au avut o adâncime mică – între 30 de kilometri și un kilometru. Fiind cutremure de suprafață, energia degajată disipată este consumată pe o rază mai mică și, drept urmare, pagubele produse la suprafață sunt mai mari decât în cazul seismelor de adâncime cum sunt cele vrâncene.

O altă statistică interesantă prezentată de INCDFP este aceea cu distribuția evenimentelor pe zile. Astfel, observăm că zilele cu cea mai mare frecvență a seismelor au fost cele de 17 februarie, cu nu mai puțin de 171 de cutremure, urmată de 14 februarie, cu 167 de cutremure, și 15 februarie, cu 151 de cutremure. În ceea ce privește numărul evenimentelor în funcție de magnitudine, două seisme au avut mai mult de 5 ML (Scara Mercali), 3 seisme între 4-5 ML, 8 seisme între 3,5-4 ML, iar 13 seisme între 3-3,5 ML. Restul acestora, adică marea majoritate, s-au situat sub 3 ML, arată datele oficiale.

Cutremurul de miercuri

Potrivit INCDFP, replicile pot fi așteptate timp de o lună de la producerea seismelor majore. În principiu, frecvența și intensitatea acestora ar trebui să scadă, dar, ieri, până la închiderea ediției, s-au înregistrat în Gorj trei seisme dintre care unul, la ora 8,25, a avut magnitudinea relativ mare, de 4,1.

Cu epicentrul la adâncimea de 15 kilometri, acest cutremur s-a produs în roiul obișnuit din ultima perioadă, la 104 km S-V de Sibiu, 108 km N-V de Craiova, 140 km V de Pitești, 163 km S-E de Timișoara, 180 km S de Cluj-Napoca, 181 km S-E de Arad, 199 km V de Brașov, 215 km E de Belgrad, 219 km E de Zemun, 227 km V de Ploiești. (adevarul.ro)

Articolul precedentDragobete 2023. 20 de idei de mesaje și urări pentru persoana iubită
Articolul următorAvertizare hidrologică în Bihor. Cod galben!