Aproape jumătate dintre români (47%), declară – potrivit unui sondaj de opinie al UE – că nu au încredere în Poliție.
530.000 de infracțiuni au fost semnalate în 2022, cu 5,1% mai multe decât în 2021. / O cincime dintre acestea (peste 100.000) au fost furturi. / Tot peste 100.000 de cazuri au fost infracțiuni de loviri sau alte violențe. / În ultimii 5 ani s-a dublat numărul persoanelor date dispărute. / Infracțiunile sexuale au crescut în 2022 cu 14,46% față de anul 2021 / Infracționalitatea stradală a crescut cu 7.1% în 2022 față de anul precedent / Infracționalitatea rutieră a crescut cu 14,3% în 2022 față de 2021. / Infracțiunile în școli au crescut cu 83% în ultimul an. / Violența domestică a crescut cu 56% în ultimii 5 ani. / Operatiunile ilegale cu deșeuri s-au dublat în ultimul an. / Infracțiunile silvice au crescut cu 16% în ultimul an.
Cristian Șuțu: Toate aceste date de mai sus provin din documentul intitulat “Strategia Națională de Ordine și Siguranță Publică 2023 – 2027”, realizat de Ministerul Afacerilor Interne și adoptat de Guvernul României la data de 9 noiembrie 2023. Documentul are peste 100 de pagini și poate fi consultat cu un click aici. Dacă dăm la o parte limbajul de lemn tipic poliției, documentul ne pune în față un tablou sumbru: infracțiunile în România sunt tot mai multe și tot mai diverse.
O alertă de pericol sună strident dinspre zona școlilor și liceelor. Cităm din document: “În condițiile reluării cursurilor în unitățile școlare în septembrie 2021, în format fizic, numărul faptelor penale sesizate în perioada septembrie – decembrie a anului școlar 2021/2022 a înregistrat o creștere de peste 3,5 ori față de aceeași perioadă a anului școlar anterior, iar în perioada similară a anului școlar 2022/2023 a înregistrat o creștere de 83,6% față de anul școlar anterior. Ponderea cea mai mare este reprezentată de infracțiunile săvârșite în incinta unităților de învățământ preuniversitar (89,9%), cele mai multe dintre ele fiind săvârșite în mediul urban (77%). Predominante sunt infracțiunile de lovire sau alte violențe (61,1%) și cele de furt (9,4%)”. Despre drogurile în școli nu se spune nimic în acest document, dar problema este reală și este deja gravă, după cum rezultă din alte surse.
Oficialii MAI indică faptul că “asigurarea cu pază a unităților de învățământ continuă să reprezinte o problemă, în condițiile în care aproximativ o treime dintre acestea nu sunt asigurate cu pază umană sau cu sisteme de supraveghere video”.
România violentă
Violența domestică este un alt capitol important din zona de ordine și siguranță națională de unde se aud multe țipete de disperare. Creșterea numărului de infracțiuni asociate violenței domestice este evidentă: cu 56% mai multe cazuri în 2022 decât în anul 2016 și cu 12,5% mai multe cazuri decât în 2021. “A crescut atât numărul autorilor care au săvârșit aceste fapte (+12,7%) – preponderent bărbați, cât și al victimelor acestora (+12,8%) – preponderent femei”, se spune în documentul citat. Ponderea cea mai mare a fost deținută de infracțiunile de „lovire sau alte violențe” – 62,3%, urmate de „amenințarea” – 12%, „abandonul de familie” – 10%, „nerespectarea ordinelor de protecție” – 6,2% și „nerespectarea ordinelor de protecție provizorii” – 1,6%.
Stăm din ce în ce mai prost și la capitolul “persoane dispărute”, unde oficialii ne anunță că în ultimii cinci ani au fost au fost înregistrate, în medie, 9.970 de persoane dispărute/an. Trendul e însă alarmant. În 2022, față de anul 2016, s-a constatat o creștere cu 96,3% a numărului unor astfel de înregistrări. “Se impune continuarea implementării de măsuri la nivel național pentru combaterea și reducerea numărului de cazuri, inclusiv din punct de vedere legislativ”, se afirmă în Strategie.
România traficantă
Documentul strategic nu conține aici cifre și date. Se folosește în schimb un limbaj de lemn de genul: “grupările de criminalitate organizată care acționează pe teritoriul național manifestă un grad ridicat de complexitate, fiind, în cele mai multe situații, interconectate la nivel internațional și capabile să exploateze oportunitățile/vulnerabilitățile sistemice”. Sunt menționate doar principalele două forme de manifestare a criminalității organizate: traficul de droguri și traficul de persoane. Primul “este caracterizat de provocări tot mai mari, în special din cauza câștigurilor importante obținute de către liderii grupurilor organizate şi a diversificării categoriilor de droguri nou-introduse pe piață în ultimii ani, prin apariția de noi substanțe psihoactive”. În cazul traficului de persoane, “România își păstrează caracterul pregnant de țară sursă, la nivel european, pentru traficarea victimelor în scopul exploatării sexuale și a exploatării prin muncă forțată, iar în ceea ce privește traficul de minori, săvârșirea acestei infracțiuni vizează, în cea mai mare proporție, exploatarea sexuală a tinerelor cu vârste între 14 și 17 ani, săvârșită cu predilecție pe plan intern”.
În ambele cazuri, oficialii invocă războiul din Ucraina ca factor agravant. Cităm din document: “conflictul armat dintre Rusia și Ucraina a modificat piața ilicită de droguri din estul și sud-estul Europei și a creat, cel mai probabil, noi conexiuni infracționale în funcție de cererea pieței. Actuala situație geopolitică și atenția îndreptată către fluxurile de refugiați ar putea fi exploatate de către grupările infracționale în sensul creșterii influenței în regiune”. De asemenea, “contextul actual, dominat de conflictul din țara vecină și fluxul de refugiați intrați în România, poate fi privit ca o oportunitate pentru rețele de trafic de persoane având în vedere conexiunile deja stabilite în țările de destinație și perfecționarea permanentă a modului de operare”.
România la drumul mare
12,7% din totalul infracțiunilor săvârșite în 2022 provin din zona stradală. Sunt considerate “infracțiuni fără un pericol social deosebit”, dar se recunoaște că ele “creează o stare de disconfort și nesiguranță în rândul cetățenilor”. Creșterea față de anul precedent este de 7,3%.
Infracțiunile care țin de siguranța circulaţiei pe drumurile publice a cunoscut un trend ascendent, fiind înregistrate cu 14,3% mai multe fapte penale față de anul 2021. “Ponderea este deţinută de infracţiunile privind conducerea unui autovehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, urmate de cele pe linia conducerii fără permis de conducere”.
Un avânt foarte mare l-au luat infracțiunile din zona afacerilor cu gunoi. “Pe parcursul anului 2022, au fost sesizate peste 900 de infracțiuni vizând operațiuni ilegale cu deșeuri (de două ori mai multe față de anul 2021)”, se spune în documentul citat. În anul 2022, infracțiunile sesizate prevăzute de Codul Silvic au înregistrat o creștere de 16,4% față de anul 2021.
Răspunsul Poliției: mai multe sondaje
Strategia guvernamentală în domeniul ordinii publice identifică sondajele de opinie drept o soluție în rezolvarea problemelor. Cităm din document: “Funcţionarea optimă a unei organizaţii este condiţionată de existenţa unui nivel ridicat al încrederii investite în ea de către partenerii sociali de relaţie. Monitorizarea nivelului de încredere în organizaţie devine astfel o funcţie necesară a acesteia, un mijloc de relevare a performanţei, mai întâi a celei relaţionale, cât şi de realizare a scopului organizaţional general. (…) Este nevoie ca, periodic, să fie realizate anchete sociologice care să evidențieze percepţia populaţiei asupra gradului de siguranță comunitară și care să măsoare incidenţa atitudinilor şi comportamentelor aflate în legătură cu riscul victimal şi/sau infracţional în diferite domenii din sfera siguranţei publice”. La pagina 57 din Strategie se spune că până în anul 2026 este nevoie de “identificarea și încheierea unui parteneriat cu un institut de sondare a opiniei publice”, iar pe coloana alăturată primim vestea bună cum că partenerul a fost identificat. (digi24.ro)
