România s-a împrumutat de pe pieţele străine şi intern cu 13 miliarde de euro în perioada martie-iulie 2020, pentru a acoperi deficitul bugetar suplimentar provocat de creşterea cheltuielilor şi scăderea veniturilor, scrie Ziarul Financiar.
Guvernul a trebuit să împrumute din străinătate şi de pe piaţa locală 63 mld. lei (13 mld. euro) ca să rostogolească datoria veche şi să acopere deficitul de 4,2% din PIB pe primele 6 luni, în condiţiile în care deficitul prognozat trebuie să fie de 1,2-1,5% din PIB în prima jumătate a anului. Astfel, datoria publică a crescut de la un stoc de 393 mld. lei (81 mld. euro) în februarie 2020 la 455 mld. lei (94 mld. euro) în iulie 2020.
În acest moment România se împrumută pe 10 ani la o dobândă de 3,7%, una dintre cele mai ridicate din Uniunea Europeană.
Andrei Rădulescu, economistul-şef al Băncii Transilvania, este de părere că dobânda la titlurile de stat pe 10 ani se va reduce în perioada următoare, unul dintre factori fiind politica economică internă.
„La nivelul pieţei titlurilor de stat prognozăm că rata medie anuală de dobândă pe scadenţa 10 ani se va reduce pe termen mediu, în convergenţă spre nivelurile din zona euro, într-o evoluţie determinată de perspectivele din sfera politicii economice interne (continuarea abordării monetare acomodative vs. implementarea de măsuri de consolidare fiscal-bugetară începând cu 2021), mixul de politici economice din Uniunea Europeană şi premisele de consolidare (la minime istorice) pentru costul real al finanţării din SUA (barometru pentru costul de finanţare în economie mondială)“, scriu economiştii BT, într-o informare a instituţiei.
Dobânzile la titlurile de stat pe 10 ani în România au scăzut la 3,7%, minimul din 2017.
Evoluţia a fost determinată de intervenţiile Băncii Naţionale a României: scăderea dobânzii de politică monetară de la 1,75% la 1,5% şi continuarea cumpărării de titluri de stat din piaţa secundară. Este a treia reducere a dobânzii de referinţă din martie încoace, când rata dobânzii de politică monetară era de 2,5%, iar România se împrumuta pe 10 ani cu dobânzi de circa 6%.
Cu toate acestea, pieţele financiare „taxează“ deficitele mari din România, prin comparaţie cu finanţele ţărilor din regiune: Ungaria se împrumută pe 10 ani cu o dobândă de 2%, Polonia cu 1,2%, Cehia cu 0,8%, iar Bulgaria se împrumută pe 10 ani cu o dobândă de 0,3%.
De la începutul anului, România a adăugat la datoria publică peste 83 mld. lei (17 mld. euro). La finalul lui 2019 datoria publică a României era de 373 mld. lei, adică 35,2% din PIB. De la începutul crizei, România a ieşit pe pieţele externe de 2 ori, o dată în mai (3,3 mld. euro) şi o dată în iulie (3,3 mld. dolari). De la începutul anului, statul român a împrumutat de pe pieţele externe, în trei tranşe, aproximativ 9,1 mld. euro – peste 44 mld. lei.
La sfârşitul lunii iulie, datoria publică a României a ajuns la 455 mld. lei (94 mld. euro). După moneda de împrumut, potrivit datelor furnizate de Finanţe şi a estimărilor ZF, datoria publică a statului avea următoarea componenţă: în lei 222 mld. lei, în creştere cu 15,9% faţă de finalul lui 2019, în euro, echivalentul a 188,4 mld. lei, în creştere cu 25%, în dolari americani echivalentul a 43,2 mld. lei, în creştere cu 47,9%.
Pe piaţa internă, România s-a împrumutat de la începutul crizei şi până la sfârşitul lunii iulie cu 34 mld. lei. În iunie 2020 Ministerul de Finanţe s-a împrumutat cu 9,1 miliarde lei pe piaţa internă, cu 82% peste volumul programat. În iulie Ministerul de Finanţe s-a finanţat de pe piaţa internă cu 4,6 mld. lei.
Guvernul a vândut, începând cu jumătatea lunii iulie, titluri de stat pentru populaţie în lei şi în euro, care, începând cu 13 august, vor fi tranzacţionate pe piaţa secundară la Bursa de Valori Bucureşti. Potrivit datelor agregate de Ziarul Financiar pe parcursul celor trei săptămâni de desfăşurare a ofertei subscrierile s-au ridicat la 2 miliarde de lei, dintre care 815 mil. lei au fost subscrieri în euro. Spre comparaţie, la operaţiunea similară a Finanţelor din 2016, subscrierile au fost de 735 mil. lei, iar în 2015 valoarea totală a emisiunii a fost de aproximativ 64 mil. lei.
Guvernul are de finanţat în 2020 un deficit bugetar estimat la 72 mld. lei, plus rostogolirea datoriei anterioare. Datoria publică a României a ajuns deja în a şaptea lună a anului la peste 40% din PIB. Economiştii consideră că, pentru o economie ca a României, nivelul de avarie al datoriei publice este undeva la 40-45% din PIB, chiar dacă tratatele europene impun un nivel maxim de 60% din PIB al datoriei guvernamentale.
Cele mai recente date ale Eurostat, biroul european de statistică, arată că datoria guvernamentală a României era la sub 40% din PIB în primul trimestru din 2020, unul dintre cele mai scăzute niveluri din Uniunea Europeană. Spre comparaţie, Grecia are o pondere a datoriei publice în PIB de aproape 180%, în vreme ce Italia are o datorie guvernamentală de 140% din PIB. Media europeană se află la aproape 80% din PIB. Cu toate acestea, în primul trimestru al anului România a înregistrat a doua cea mai rapidă creştere a datoriei publice din Uniunea Europeană, de 3,6 puncte procentuale ca pondere din PIB, după metodologia europeană.
În 2015 datoria publică a statului român însuma 269 mld. lei (37,8% din PIB), în vreme ce la finalul anului 2019 datoria publică de 373 mld. lei înseamnă 35,2% din PIB-ul de 1.053 mld. lei. Guvernul mizează pe un PIB de 1072,8 mld. lei pentru 2020. Economiştii Băncii Transilvania nu văd o creştere a datoriei publice mai mare de nivelul de 50% din PIB în 2020, iar media datoriei publice în perioada 2020-2022 va fi de 44,3% din PIB.
sursa: Ziarul Financiar
