În 2024, mai multe țări europene au implementat creșteri simțitoare ale impozitelor ca parte a politicilor lor fiscale, de cele mai multe ori gândite să facă față presiunilor puse de inflația accelerată din ultimii doi ani sau a datoriei publice care, în cea mai mare parte a țărilor blocului comunitar, a scăpat de sub control.
Ziare.com a privit în ansamblu care au fost cele mai ridicate cote de impozitare impuse în ultimul an, iar un trend care s-a detașat cu claritate a fost legat de impozitul pe profit și cel pe proprietate.
Alexandra Constantinovici: De cele mai multe ori, față de cota unică de 16% din România, companiile europene plătesc marje care se apropie sau chiar sar de 25%. Cu toate acestea, regimurile fiscale, chiar și în condițiile ultimilor doi ani, sunt mai stabile și au suferit mult mai puține modificări, o birocratizare mai redusă și, în consecință, o percepție mai stabilă a mediilor de afaceri.
Austrian Tax Amendment Act: modificările fiscale din 2025
În 2024, Austria a majorat impozitele pe câștigurile de capital și a introdus taxe mai mari pe mediu în 2024, vizând în special industriile cu emisii ridicate. Dar cel mai important cadru legislativ legat de fiscalitate este Austrian Tax Amendment Act, publicat în iulie 2024, cele mai multe dintre măsurile fiscale intrând în vigoare în 2025.
Printre acestea se numără scutirea de impozit reținut la sursă pentru corporații – este extinsă la veniturile din criptomonede -, sunt acordate anumite facilități fiscale pentru donații de bunuri alimentare și non-alcoolice, taxe mai mari pentru companii care dețin active nesecurizate sau facilități de protecție socială împotriva calamităților naturale. Legea de modificare a impozitelor din Austria pentru 2024 implementează o scutire de impozit și pentru situațiile în care se acordă o plată de bonus pe termen fix în loc de o creștere a salariului. Aceasta se aplică tuturor bonusurilor plătite în 2024, chiar dacă au fost deja plătite, potrivit unor explicații oferite de PwC.
Începând cu 1 ianuarie 2025, alte servicii prestate între bănci, companii de asigurări sau fonduri de pensii care servesc direct activitatea lor de bază („eliminarea băncii intermediare”) și furnizarea de personal asociațiilor băncilor, companiilor de asigurări și fondurilor de pensii nu mai sunt scutite de TVA. În baza ultimei legi, acționarii unei companii cu rezidență duală, care nu este considerată persoană juridică în Austria (ci doar în țările lor de origine), sunt supuși unei responsabilități solidare. În plus, a fost specificat că firma cu rezidență duală trebuie să fie comparabilă cu o entitate juridică austriacă pentru a se încadra în domeniul de aplicare al acestei reguli.
Comparativ cu România, e important de menționat că Austria are un sistem de impozitare progresivă a veniturilor care poate merge până la o marjă de 55% din brutul salariului lunar. În țara noastră, impozitul pe venit este standardizat la 10%, deși există anumite excepții încă admise chiar și de Legea 296/2023. În ambele state, companiile sunt supuse unui impozit pe profit. Austria are o cotă standard de 25%, iar România aplică în general o cotă de 16% pentru majoritatea companiilor, deși există excepții pentru microîntreprinderi (dezbătute în detaliu anul acesta și contestate major de reprezentanții sectorului privat). Și cota de TVA este mai ridicată, la 20% față de cei 19% ai noștri, în ambele țări existând diferite excepții (cum ar fi pentru comercializarea produselor alimentare sau a cărților).
Controversatul vecin european (mai ales considerând alegerile parlamentare recente și relația turbulentă pe care Austria o are cu România în contextul aderării la spațiul Schengen terestru) are în general un regim de taxare mai ridicat decât țara noastră, chiar și în contextul ultimelor modificări fiscale propuse în 2024. Cu toate acestea, trebuie menționat că vorbim despre o țară cu un PIB per capita care se apropie de 55.000 de euro, în condițiile în care România, potrivit Fondului Monetar Internațional, abia trece de 20.000 de euro.
Spania: impozite ridicate pentru firme cu profituri mari și pentru companiile din energie
Spania a crescut în 2024 ratele impozitelor pentru persoanele cu venituri mari și pentru marile corporații. Anul acesta guvernul a majorat și impozitele pe averi și câștiguri de capital pentru persoanele care câștigă peste 200.000 de euro, cu rate mai mari aplicate firmelor energetice și financiare mari.
Astfel, impozitul pe venit pentru persoanele care câștigă peste 200.000 de euro anual a crescut anul acesta, cu un procentaj care poate ajunge până la 27% pentru câștigurile de capital. Potrivit explicațiilor oferite de analiștii fiscali din țară, măsurile ar viza mai ales pe cei cu venituri mari, care vor plăti o cotă totală de impozit mai mare, între 52% și 54%, în funcție de regiune. De asemenea, companiile mari, cu precădere cele din sectoarele energetic și financiar, vor fi supuse unor impozite minime de 18% și 15%, respectiv, ceea ce le va împiedica să profite de deduceri fiscale pentru a plăti sume considerabil mai mici decât impozitul corporativ standard de 25%, similar cu cel al austriecilor. Motivația autorităților spaniole a fost similară cu cea a celor române în creșterea taxelor pentru companii, și anume reducerea evaziunii fiscale și creșterea contribuțiilor la bugetul de stat. Diferența de abordare principială ține foarte mult la spanioli de principiul echității totuși, și mai puțin de necesitatea colectării pentru acoperirea deficitelor.
În contrapunct, România a introdus anul acesta așa-numita taxă pe lux, care se aplică în principal proprietăților imobiliare cu o valoare mai mare de 1 milion de euro. Deși taxa este, la rândul ei, considerată un instrument de echitate fiscală, este și simțitor mai puțin extinsă comparativ cu măsurile din Spania, care impun impozite mai mari asupra averilor și câștigurilor de capital, în special pentru persoanele cu venituri mari. Spaniolii nu sunt cu mult mai înstăriți ca noi, având în 2024 un PIB per capita estimat la aproximativ 35.000 de euro, însă sistemul de taxare este atât mai extins, cât și mai bine fundamentat în legislație, cu o perioadă de aplicare mai veche și o stabilitate mai ridicată în ultimii ani.
Cu toate acestea, țara a fost lovită crunt de inflație în ultimii doi ani, iar în iulie 2024 Guvernul a introdus măsuri menite să reducă presiunea inflaționistă cu aproape 3 miliarde de euro (prin impozit zero pe venitul minim sau tăierea completă a TVA-ului pentru anumite alimente de bază, printre altele), potrivit Reuters.
Italia: cele mai mari similitudini cu problemele României: taxe mari pe proprietate și datorie publică imensă
Măsurile fiscale din Italia pentru 2024 au inclus o creștere a impozitelor pe proprietate și consum. Aceste majorări au fost destinate să contracareze constrângerile bugetare ale Italiei și să gestioneze datoria publică ridicată. Cu un PIB per capita situat la 37.000 de euro, țara are o datorie publică mult mai mare decât noi, și anume aproximativ 143% din produsul intern brut, un nivel considerat inclusiv de Comisia Europeană ca fiind alarmant, în special în contextul instabilității economice globale și a creșterii costurilor cu energia.
Printre măsurile fiscale, guvernul italian a decis încă din 2023 să mărească impozitul pe proprietate, cunoscut sub denumirea de IMU, și a extins aplicarea acestuia asupra unor categorii de proprietăți care beneficiază de scutiri, cum ar fi cele utilizate pentru bunăstarea și îngrijirea comunităților.
Țările de Jos: taxe mai mari ca în România, PIB incomparabil cu țara noastră
Deși mult-discutata reducere a impozitului pe profit a fost amânată, Țările de Jos au majorat anul acesta rata impozitului pe profit pentru companiile mari la 25,8% în 2024, ca parte dintr-un efort mai amplu de a crește veniturile fiscale din partea afacerilor și de a asigura o impozitare mai corectă, potrivit explicațiilor oferite de autorități.
Aceasta a fost o mișcare strategică, având în vedere că Țările de Jos se confruntau cu critici legate de politica sa fiscală favorabilă companiilor mari, iar guvernul a dorit să îmbunătățească percepția publicului și a Uniunii Europene cu privire la echitatea fiscală, explicau încă de anul trecut consultanții fiscali de la Norton Rose Fulbright.
Printre alte măsuri implementate se numără restricționarea facilității fiscale de 30% pentru angajații străini, care permitea scutirea de impozit a unei părți din salariul lor pe o perioadă extinsă. Începând cu 1 ianuarie 2024, această scutire a fost redusă treptat în funcție de durata angajării, cu scopul de a face sistemul mai sustenabil, potrivit EY. Vorbim însă și de o țară cu un PIB per capita care sare de 66.000 de euro. (ziare.com)