Guvernul Romaniei se intruneste in sedinta miercuri, 27 ianuarie 2021, de la ora 13.00. Pe ordinea de zi este si proiectul de modificare a Codului Administrativ prin care prefectii vor fi numiti politic.
Noile reglementari fac referire la statutul prefectului si al subprefectului. Astfel, functiile de prefect si de subprefect sunt functii de demnitate publica, iar drepturile de natura salariala sunt stabilite prin reglementarile privind salarizarea personalului platit din fonduri publice. De asemenea, poate fi numita prefect sau subprefect persoana care nu se gaseste in cazuri de incompatibilitate, iar la nivelul institutiei prefectului este infiintata functia de secretar general al institutiei prefectului.
Proiectul poate fi consultat AICI.
Ludovic Orban a anuntat ca PNL va avea 23 de prefecti si 47 de subprefecti, USR-PLUS va avea 14 prefecti si 28 de subprefecti, iar UDMR va avea 5 prefecti si 10 subprefecti si considera ca negocierile cu celelalte partide vor fi finalizate intr-o saptamana sau doua.
Liderul liberalilor a adaugat ca va fi un BPN al partidului in aceasta saptamana, dupa ce va fi incheiata evaluarea candidatilor pentru diferite functii, iar premierul Florin Citu va veni cu o propunere pentru pozitia de secretar general al Guvernului.
“Poate fi numita in functia de prefect, respectiv de subprefect, persoana care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:
- a) este cetatean roman si are domiciliul in tara;
- b) se bucura de exercitiul drepturilor electorale;
- c) are capacitate deplina de exercitiu;
- d) nu a suferit condamnari penale, cu exceptia situatiei in care a intervenit reabilitarea;
- e) nu se regaseste in cazurile de incompatibilitate prevazute la art. 85 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei;
- f) are studii universitare de licenta absolvite cu diploma de licenta sau echivalenta.
- g) a absolvit programe de formare specializata in vederea numirii intr-o functie de prefect sau subprefect, organizate de Institutul National de Administratie, in conditiile legii.
Conditia prevazuta la alin. (2¹) lit. g) se considera indeplinita in situatia in care persoana care poate fi numita in functia de prefect sau subprefect a absolvit programe de formare specializata pentru ocuparea unei functii publice corespunzatoare categoriei inaltilor functionari publici, precum si daca persoana a ocupat cel putin un mandat intreg functia de senator sau deputat“, potrivit proiectului de OUG.
Totodata, “pe perioada exercitarii functiei de prefect sau subprefect, se suspenda contractul de munca, respectiv, raportul de serviciu al acestuia, cu exceptia situatiilor prevazute de lege“.
Conform sursei citate, la nivelul institutiei prefectului este infiintata functia de secretar general al institutiei prefectului.
“Secretarul general al institutiei prefectului este inalt functionar public si se subordoneaza nemijlocit prefectului.
Secretarul general al institutiei prefectului este absolvent de studii superioare juridice, administrative sau stiinte politice.
Secretarul general al institutiei prefectului asigura conducerea operativa a institutiei prefectului, precum si stabilitatea functionarii acesteia, continuitatea conducerii si realizarea legaturilor functionale intre compartimentele institutiei.
Secretarul general al institutiei prefectului sprijina activitatea prefectului in exercitarea atributiilor prevazute la art. 255 si coordoneaza structura/structurile de specialitate prin care se realizeaza aceste atributii.
Atributiile secretarului general al institutiei prefectului se stabilesc prin hotarare a Guvernului la propunerea minister ului care coordoneaza institutia prefectului, cu avizul ministerului cu atributii in domeniul administratiei publice.”, potrivit documentului.
De asemenea, in fiecare judet, respectiv in municipiul Bucuresti functioneaza un colegiu prefectural compus din prefect, subprefect, secretarul general al institutiei prefectului si conducatorii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale, care sunt organizate sau au sediul in judetul respectiv sau in municipiul Bucuresti, dupa caz.
“Numirea, modificarea, suspendarea, incetarea raporturilor de serviciu ale inaltilor functionari publici, precum si sanctionarea disciplinara a inaltilor functionari publici se fac, in conditiile legii, de catre prim-ministru, prin decizie, cu exceptia functiilor publice pentru care competenta de numire este reglementata expres prin acte normative speciale”, mai arata proiectul de OUG. (sursa)
