Restrictiile impuse in contextul pandemiei de COVID-19 au afectat multi oameni din punct de vedere psihic, iar cererile de asistenta in zona sanatatii mintale au explodat.
Totusi, dupa mai bine de un an in care oamenii au fost nevoiti sa isi limiteze drastic activitatile sociale, odata cu debutul campaniei de vaccinare, sfarsitul pandemiei pare ca a inceput sa se zareasca. Ramane, totusi, necunoscut modul in care indivizii vor reactiona in fata normalitatii pe care o stiau.
Eugen Hriscu, medic psihiatru, a explicat pentru Ziare.com ca este in natura oamenilor sa se adune, sa socializeze, si ca un an de pandemie este prea putin ca sa se schimbe profund aceasta nevoie. Mai mult, prevede ca ne vom intoarce la o “hiper-normalitate” si ca oamenii vor simti nevoia sa recupereze.
“Cred ca nu a trecut suficient de mult timp ca sa spunem ca aceasta este noua normalitate, ca dovada ce s-a intamplat la mare weekendul trecut, oamenii realmente au aceasta nevoie de a se aduna, de a fi impreuna, de a forma mase. E ceva foarte profund si tine de specie, nu cred ca un an de pandemie sa schimbe lucrurile la nivel atat de profund.
Dimpotriva, ma astept sa existe un soi de recul, o explozie a evenimentelor cu public, a nevoii oamenilor de a se aduna laolalta, efectiv un boom al acestei nevoi care a fost reprimata. Nu cred ca ne vom intoarce la normalitate, cred ca ne vom intoarce la o hiper-normalitate, la niste manifestari foarte puternice, ca un soi de efect de compensare”, a explicat Eugen Hriscu.
Prof. univ. dr. Daniel David, rectorul Universitatii Babes-Bolyai, din Cluj-Napoca, este de asemenea de parere ca romanii nu vor avea o problema in privinta reconectarii, atunci cand masurile restrictive, cu accent pe distantarea sociala, o sa fie ridicate, si ca ei vad aceasta situatie ca fiind una temporara.
“Eu cred ca dupa ce se vor elimina constrangerile nu o sa se mai simta efectul distantarii sociale, adica oamenii nu o sa aiba o problema de a se reconecta. Dimpotriva, in prima faza, cel putin in Romania, ma astept sa creasca contactele sociale. Distantarea sociala e vazuta ca o situatie temporara, nu ca o rutina normala de viata. Poate ca in alte tari, in alte culturi, distantarea era ceva mai comun, dar la noi nu e vazuta neaparat ca un lucru obisnuit, astfel incat reprimand comportamentul natural de conectare sociala ma astept ca la eliminarea constrangerilor sa se amplifice interactiunea sociala”, a explicat Daniel David pentru Ziare.com.
Anul in care cererile de asistenta in zona sanatatii mintale au explodat
Psihiatrul Eugen Hriscu a spus ca atat el, cat si colegii lui, au ajuns la concluzia ca in acest an pandemic cererile de asistenta in zona sanatatii mintale au explodat, asta intr-un oras ca Bucurestiul, unde mersul la psihiatru sau psiholog nu este un subiect taboo si unde exista acces la aceste servicii.
Totusi, spune medicul, in functie de constructia psihica a fiecarui om, pandemia fie a fost “o tragedie”, fie ocazia de a petrece mai mult timp acasa, cu cei dragi, si de a constientiza lucrurile importante din viata.
“Este un amestec. Pentru unii oameni a fost realmente o tragedie si o trauma pentru ca s-au vazut limitati foarte puternic. Totusi, exista si oameni pentru care efectul a fost unul pozitiv. Au petrecut mai mult timp acasa, au stat cu familia, s-au risipit mai putin pentru ca au avut mai putine motive sa iasa si au vazut aceasta perioada ca o gura de aer, s-au reapropiat de lucrurile cu adevarat importante”, a mai spus Eugen Hriscu.
Pandemia, picatura care a umplut paharul pentru oamenii vulerabili
Medicul psihiatru adauga ce impactul depinde de modul in care sunt construiti oamenii din punct de vedere psihic si puncteaza ca pentru persoanele vulnerabile, cu anumite predispozitii, pandemia a fost “picatura care a umplut paharul”.
“Persoanele construite mai robust din punct de vedere psihologic pot sa extraga aspectele pozitive din aceasta situatie, insa pentru persoanele mai vulnerabile, mai predispuse la depresie, la tulburari de anxietate sau cu traume din trecut, cu probleme de sanatate mintala, pandemia pare sa fi fost picatura care a umplut paharul si care sa ii fi dus in zone de tulburare si mai mare.
Se observa de exemplu acest lucru cu consumul de alcool. Persoanele care nu aveau probleme cu alcoolul au consumat mai putin, persoanele care aveau probleme cu alcoolul au ajuns sa consume mai mult in timpul pandemiei.
Deci cred ca este ca orice forma de stres. Pentru fiecare exista un prag. Daca pragul ala se depaseste, ajungem sa suferim. Daca pragul ramane intr-o zona suportabila, putem chiar sa ne dezvoltam dintr-o experienta stresanta pentru ca ne solicita, ne face sa ne dezvoltam resurse noi”, explica Eugen Hriscu.
Medicul psihiatru atrage atentia asupra unui aspect important, si anume ca nu exista nicio initiativa sau strategie din partea Guvernului care sa se axeze pe sanatatea mintala a oamenilor in pandemie, dar si in perioada ce va urma ulterior, cu toate ca este ceva necesar.
“Suntem la al treilea ministru al Sanatatii si, in continuare, nu avem nicio initiativa, plan sau strategia in zona sanatatii mintale, in conditiile in care este o urgenta. Este realmente halucinant ca nu ne ocupam de sanatatea mintala a oamenilor in pandemie, dar si in post-pandemie.
Ar trebui sa avem un program de interventii, cum sa intervenim pe adolescenti, ce servicii putem sa oferim persoanelor care au deja probleme de sanatate mintala care s-au agravat in aceasta perioada, cum sa ajungem la oamenii care acum dezvolta aceste probleme.
Mai mult, ar trebui sa facem cercetari, sa descoperim cu ce se confrunta oamenii”, concluzioneaza Eugen Hrisca. (ziare.com)
