Veronica Andrei: Împușcăturile și atentatele cu bombă care au afectat cele mai mari orașe ale Suediei s-au răspândit în suburbiile și orașele mai liniștite, distrugând reputația de țară sigură și pașnică..
La o jumătate de oră nord de centrul Stockholmului, Upplands-Bro oferă cluburi de bărci pe malul lacului, vile din lemn roșu-cupru și apartamente flancate de pini și molizi.
Însă un băiat de 14 ani a fost găsit mort într-o pădure de aici, în august, iar din ianuarie au avut loc mai multe împușcături și atentate cu bombă care vizează case și apartamente.
“Este îngrozitor. Ne-am trezit de exploziile din cartier și este înfricoșător”, spune Anna Petterson, în vârstă de 42 de ani, care locuiește în Bro și are trei copii.
De mai mulți ani, Suedia este un punct fierbinte al Europei în ceea ce privește împușcăturile și atentatele cu bombă comise de bande. Dar, recent, violența s-a mutat dincolo de zonele urbane vulnerabile, cu venituri mici, iar poliția spune că unul dintre motive este faptul că membrii bandelor vizează din ce în ce mai mult rudele rivalilor.
Detectivii bănuiesc că unele dintre cele mai recente violențe au fost organizate de lideri criminali din alte țări, inclusiv Turcia și Serbia.
Peste 50 de persoane au fost ucise în împușcături până acum în 2023 și au avut loc peste 140 de explozii. Anul trecut, peste 60 de persoane au murit în urma violenței armrmate, cel mai mare număr înregistrat.
„Ceea ce a început ca violență cu arme între bandele tinere care căutau să-și apere teritoriul s-a transformat într-un cerc vicios de trafic de arme de foc și violență cu arme”, explică Nils Duquet, un cercetător în domeniul armelor de foc de la Institutul flamand de pace din Bruxelles.
Printre morți se numără și trecători nevinovați.
În septembrie, un bărbat în vârstă de 70 de ani și un alt bărbat în vârstă de 20 de ani au fost uciși într-o împușcătură în Sandviken, în centrul Suediei, iar un profesor proaspăt absolvent, în vârstă de 24 de ani, a murit într-o explozie chiar în afara orașului universitar Uppsala.
Răspândirea violenței bandelor în zone cândva pașnice a afectat imaginea Suediei
La scurt timp după aceea, prim-ministrul suedez Ulf Kristersson a ținut un discurs național rar, recunoscând că “nicio altă țară din Europa” nu se confruntă cu o astfel de situație și promițând pedepse mai dure pentru violența mortală.
Evin Cetin, un autor și avocat care a reprezentat victime și suspecți de împușcături în rândul adolescenților, spune că băieți de numai 13 sau 14 ani sunt recrutați de bande, adesea prin intermediul rețelelor de socializare, prin promisiuni de bani și haine de firmă.
“Copiii își folosesc propriile genți nu pentru a căra cărți, ci transportă pe umerii lor piețele de droguri din Suedia”, a declarat pentru BBC în timpul unei vizite la Upplands-Bro, parte a unui turneu național al școlilor în mai mult de o duzină de zone afectate de infracțiunile comise de bande.
„Copiii își folosesc propriile genți nu pentru cărți, ci pentru piețele de droguri din Suedia”, a spus ea pentru BBC.
Alții încearcă să abordeze problema organizând patrule stradale în zonele afectate de droguri și violență.
Jarva arată ca o mulțime de suburbii suedeze, cu blocuri de apartamente bine întreținute, câteva magazine și o pădure în apropiere. Principala diferență, este mai multicultural decât multe cartiere și are cea mai mare rată a șomajului din Stockholm.
Libaane Warsame a început să patruleze pe străzi după ce fiul său în vârstă de 19 ani – despre care poliția spune că nu făcea parte dintr-o bandă – a fost ucis în urma unei împușcături în decembrie 2020.
“Este greu pentru [tinerii] să stea acasă ore întregi fără niciun venit, nicio slujbă. Așa că ies și stau în jur și există un risc mare să fie recrutați”.
De asemenea, conduce o organizație care sprijină familiile care și-au pierdut pe cei dragi în violență mortală.
„Nu am ieșit atât de târziu afară… pentru că nu vreau să o fac pe mama să se îngrijoreze”, spune Gizem Kuzucu, 17 ani.
Ea își petrece adesea serile studiind la Framtidens Hus, un centru de tineret, și spune că niciunul dintre prietenii ei nu a avut probleme cu legea. Dar ea a fost expusă crimei pe rețelele de socializare.
„Am văzut o mulțime de videoclipuri pe TikTok [în care] oamenii vorbesc despre crimă. Sunt ca și cum ar spune „urmărește-mă pe Instagram, voi posta ca un rapper care a fost ucis”.
Un alt adolescent de la centrul de tineret, Libaan, spune că a crescut în preajma unor criminali mai în vârstă și „a comis câteva infracțiuni” când era mai mic.
„Copiii de aici, sunt cu adevărat, foarte răi unul cu celălalt… nu știu cum să vorbească despre emoțiile lor, așa că ceea ce fac în schimb este să atace”, spune tânărul de 18 ani.
Poliția suedeză nu cartografiază în prezent naționalitățile membrilor bandei, dar cercetările efectuate în 2021 pentru Consiliul Național Suedez pentru Prevenirea Criminalității au arătat că tinerii născuți în Suedia din doi părinți din străinătate erau suprareprezentați ca suspecți în cazuri de crimă și jaf.
Guvernul de coaliție de dreapta, ales în septembrie 2022, consideră că creșterea violenței bandelor din ultimii ani este direct legată de politicile anterioare de imigrație ale Suediei. Până în 2016, a avut una dintre cele mai generoase legi privind azilul din Europa.
„Putem vedea acum că „exterioritatea” și lipsa de integrare, în combinație cu comerțul cu narcotice și crima organizată creează acest amestec foarte, foarte toxic”, a declarat ministrul de externe Tobias Billstrom pentru BBC în septembrie.
Guvernul vrea să îngreuneze obținerea de ajutoare sociale pentru imigranții din afara Uniunii Europene și să facă perioada preșcolară obligatorie pentru copiii cu doi părinți străini în unele zone, pentru a îmbunătăți cunoștințele de limba suedeză.
La Consiliul Național Suedez pentru Prevenirea Criminalității, finanțat de stat, cercetătoarea Klara Hradilova-Selin consideră că combaterea criminalității bandelor „ar fi trebuit să fie o problemă mai importantă mai devreme” pentru coalițiile anterioare atât din dreapta, cât și din stânga spectrului politic.
„Există colegi de-ai mei care au avertizat de fapt cu zeci de ani în urmă [despre] acest tip de dezvoltare a marginalizării tot mai mari în zonele defavorizate”.
Îngrijorările cu privire la modul în care conflictele între bande afectează imaginea internațională a țării sunt, de asemenea, în creștere. “Suedia a fost întotdeauna privită ca o țară extrem de sigură. Poate una dintre cele mai sigure țări din lume. Și această imagine se destramă”, spune Hradilova-Selin.
Potrivit unui sondaj recent al Camerei de Comerț din Stockholm, opt din 10 companii suedeze chestionate cred că va deveni mai greu să atragă talente, investiții și vizitatori străini din cauza violenței în curs.
La centrul de tineret Framtidens Hus, adolescenților li se oferă șansa de a conduce, de a dansa și de a realiza podcasturi. Fostul infractor Libaan spune că și-ar dori un loc de muncă care să implice scrisul sau să-i ajute pe alții, dar crede că viitorul său depinde și de modul în care este tratat de alți suedezi.
„Nu mă simt inclus în cultură, chiar dacă sunt născut aici. Ei mă văd ca pe un copil de ghetou care nu are viitor”. (ziare.com)
