Comisia Europeană a aprobat, joi, o schemă de ajutoare în valoare de aproximativ 500 de milioane euro (2,5 miliarde de lei) notificată de România pentru sprijinirea întreprinderilor din toate sectoarele în contextul războiului purtat de Rusia împotriva Ucrainei, informează un comunicat de presă al executivului comunitar, transmite Agerpres.ro.

Schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar de criză pentru ajutoarele de stat, adoptat de Comisie la 23 martie 2022 în baza articolului 107 alineatul (3) litera (b) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene şi modificat ulterior la 20 iulie 2022 şi la 28 octombrie 2022, recunoscându-se astfel faptul că economia UE se confruntă cu perturbări grave.

„Prin această schemă în valoare de 500 de milioane euro, România se va asigura că întreprinderile care au nevoie de lichidităţi, în special cele mari consumatoare de energie, vor dispune în continuare de lichidităţi suficiente”, a declarat vicepreşedinta Comisiei Europene, Margrethe Vestager.

În cadrul schemei, care va fi administrată de banca de dezvoltare a României deţinută în proporţie de 95 % de statul român – Banca de export-import a României EximBank S.A. ajutorul va fi acordat sub formă de garanţii pentru împrumuturi şi împrumuturi subvenţionate.

Având în vedere gradul ridicat de incertitudine economică cauzat de situaţia geopolitică actuală, schema urmăreşte să asigure faptul că întreprinderile afectate dispun de suficiente lichidităţi.

De aceste măsuri vor putea beneficia întreprinderile mici şi mijlocii cu o cifră de afaceri anuală de peste 4 milioane euro (20 de milioane lei) şi întreprinderile mari din toate sectoarele, cu unele excepţii, cum ar fi jocurile de noroc şi pariurile, asigurările, activităţile imobiliare, distribuţia şi comerţul cu energie şi combustibil. Vor fi, de asemenea, excluse instituţiile financiare şi de credit.

În cadrul primei măsuri, cu un buget estimat de aproximativ 300 de milioane euro (1,5 miliarde lei), garanţiile vor acoperi până la 90% din principalul împrumutului sau al contractului de leasing. Pierderile vor fi suportate proporţional de către instituţiile de credit şi de către stat.

Bugetul alocat pentru cea de a doua măsură, în cadrul căreia ajutorul va lua forma unor împrumuturi subvenţionate, este de aproximativ 200 de milioane euro (un miliard de lei).

Valoarea ajutorului individual per beneficiar va fi egală cu 15% din cifra sa de afaceri anuală totală medie din ultimele trei perioade contabile închise sau 50% din costurile cu energia suportate într-o perioadă de 12 luni care precedă cererea de ajutor. În mod excepţional, atunci când beneficiarii pot justifica în mod corespunzător că îşi desfăşoară activitatea în sectoare care sunt afectate în mod deosebit de efectele directe sau indirecte ale crizei actuale, valoarea împrumutului sau a contractului de leasing poate fi majorată cu 12 luni pentru IMM-uri şi cu 6 luni pentru întreprinderile mari.

Comisia a constatat că schema-cadru de ajutoare a României îndeplineşte condiţiile prevăzute în cadrul temporar de criză. În special, scadenţa garanţiilor şi a împrumuturilor nu depăşeşte şase ani; primele de garantare şi ratele reduse ale dobânzii respectă nivelurile minime stabilite în cadrul temporar de criză, iar sprijinul se acordă până cel târziu la 31 decembrie 2023.

În plus, ajutorul sub formă de garanţii trebuie să respecte unele cerinţe care garantează faptul că avantajele măsurii sunt transferate în cea mai mare măsură posibilă beneficiarilor finali prin intermediul intermediarilor financiari.

Comisia a concluzionat că schema de ajutoare acordată de România este necesară, adecvată şi proporţională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE şi cu condiţiile prevăzute în cadrul temporar de criză.

Având în vedere aceste considerente, Comisia a aprobat măsura în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat.

sursa: Agerpres.ro

Articolul precedentCompania minieră din Apuseni cu afaceri și profituri record în vremuri de criză
Articolul următor”Oradea are un complex de inferioritate datorită căruia nu caută să depășească ceea ce i se oferă, considerând proasta calitate și mediocritatea ca suficiente”