Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) și Comisia de la Veneția au adoptat marți două decizii istorice în relație cu încălcarea drepturilor persoanelor care fac parte din comunitatea LGBTQIA+ în statele vecine României: Bulgaria și Ungaria. Hotărârile semnifică poziționarea fermă a instituțiilor Uniunii Europene și ale Consiliului Europei în favoarea respectării drepturilor persoanelor LGBTQ ca drepturi ale omului în domeniul vieții de familie și în educație, potrivit unui comunicat de presă al Asociației ACCEPT. 

CJUE a stabilit că dreptul european în materia liberei circulații obligă statele membre UE să recunoască statutul parental al familiilor de același sex atunci când acest statut este recunoscut deja de un alt stat membru.

CJUE obligă autoritățile din Bulgaria să recunoască drepturile unui copil cu două mame

Curtea de la Luxemburg a decis miercuri că relația de parentalitate dintre un copil și mamele sale, două femei căsătorite în Spania, trebuie recunoscută prin emiterea unui pașaport bulgăresc pentru a asigura exercitarea efectivă a libertății de circulație pentru această familie. Pașaportul trebuie să identifice clar relația dintre mame și copil, chiar dacă Bulgaria nu recunoaște încă căsătoria între persoane de același sex și nu prevede în legislația națională emiterea unui certificat de naștere cu două mame sau doi tați. 

Cazul analizat de CJUE se referă la situația unui copil născut în Spania, care are un certificat de naștere spaniol legal emis în care sunt numite ambele mame, una fiind cetățean bulgar, iar cealaltă cetățean britanic. Curtea de la Luxemburg subliniază faptul că drepturile recunoscute cetățenilor statelor membre care își exercită dreptul la liberă circulație  includ și dreptul de a duce o viață de familie normală, recunoscută și protejată, atât în statul membru gazdă, cât și în statul membru a cărui cetățenie o dețin. 

„Întrucât autoritățile spaniole au stabilit în mod legal existența unei legături de filiație, biologică sau juridică între copil și cei doi părinți ai săi, atestată în actul de naștere eliberat pentru copil, mamelor sale trebuie, așadar, în temeiul articolului 21 din TFUE (Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene) și al Directivei 2004/38, să li se recunoască de către toate statele membre dreptul, în calitate de părinți ai unui cetățean al Uniunii minor căruia îi asigură, în fapt, îngrijirea, de a-l însoți pe acesta atunci când el își exercită drepturile,” se arată în comunicatul CJUE. 

Legislația UE nu permite privarea copilului de relația cu unul dintre părinții săi 

Comunicatul cu decizia CJUE adoptată miercuri mai prevede că „este contrară drepturilor fundamentale garantate de articolele 7 și 24 din Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene privarea copilului de relația cu unul dintre părinții săi în cadrul exercitării dreptului său de liberă circulație sau imposibilitatea ori dificultatea excesivă a exercitării acestui drept pentru motivul că părinții săi sunt de același sex.”

Până la această decizie, copilul în cauză nu a putut fi recunoscut ca cetățean bulgar și nu a avut pașaport. Astfel, nu a putut călători în afara Spaniei pentru a-și putea vizita bunicii, nu a avut acces la asigurare medicală și alte drepturi care implică obligatoriu ca beneficiarul să aibă un act de identitate. 

Nici copilul, nici părinții nu au cetățenie spaniolă. Copilul a fost lipsit de cetățenie în ultimii 3 ani din cauza interzicerii recunoașterii relațiilor între persoane de același sex în Bulgaria, dar și din cauza absenței unui cadru legal care să recunoască relația de parentalitate între cupluri de același sex și copii lor în Bulgaria. 

România se află în aceeași situație

CJUE a confirmat standardele stabilite în cauza Coman, Hamilton și Asociația ACCEPT, subliniind că obligația pentru un stat membru de a elibera o carte de identitate sau un pașaport unui copil, resortisant al acelui stat membru, care s-a născut într-un alt stat membru și al cărui certificat de naștere eliberat de autoritățile celuilalt stat membru desemnează ca părinții săi pe două persoane de același sex și să recunoască legătura de filiație dintre acest copil și fiecare dintre aceste două persoane în cadrul exercitării de către acesta a drepturilor sale prevăzute la articolul 21 din TFUE și actele de drept conexe, nu ignoră identitatea națională și nu amenință ordinea publică a statului membru respectiv.

„Această decizie este una istorică și va veni în folosul a peste 100.000 de copii născuți în familii de același sex din Uniunea Europeană. CJUE construiește pe principiile enunțate în decizia din cauza Coman, Hamilton și Asociația ACCEPT și arată cu toate familiile sunt egale în ochii Uniunii Europene”, a declarat Teodora Roseti-Ion-Rotaru, Directoare Executivă la Asociația ACCEPT.

Aceasta subliniază și că familiile care au contactat deja Asociația ACCEPT pentru a solicita înregistrarea copiilor născuți în cadrul familiilor lor vor beneficia la rândul lor de această decizie care este obligatorie pentru toate statele membre UE și produce efecte juridice imediat. 

„România nu poate ignora respectarea deciziilor CJUE, întrucât neaplicarea lor reprezintă o gravă încălcare a statului de drept. Orice asemenea gest la nivel instituțional sau judecătoresc ar crea un precedent periculos și are potențialul de a îndepărta țara noastră de valorile fundamentale pe care se bazează Uniunea Europeană, plasându-ne pe drumul Poloniei sau Ungariei,” a mai precizat directoarea executivă a Asociației ACCEPT.

Comisia de la Veneția sancționează legislația maghiară privind comunitatea LGBTQ 

Comisia de la Veneția a transmis la rândul său că modificările din legislația ungară care afectează persoanele LGBTQIA+ sunt incompatibile cu standardele internaționale privind drepturile omului.

Experții în drept constituțional ai Comisiei de la Veneția pentru Democrație prin Drept din cadrul Consiliului Europei au publicat miercuri un Aviz privind compatibilitatea cu standardele internaționale privind drepturile omului a Legii LXXIX, așa cum a fost adoptată de Parlamentul Ungariei în iunie 2021. 

Comisia de la Veneția este un organ consultativ al Consiliului Europei, alcătuit din experți independenți în domeniul dreptului constituțional, iar acest aviz se concentrează pe modificările aduse legislației maghiare în ceea ce privește libertatea de a primi și transmite informații despre subiecte legate de orientarea sexuală și identitatea de gen, dar și despre alte drepturi și libertăți ale persoanelor care fac parte din comunitatea LGBTQ. 

Comisia de la Veneția arată că aceste modificări introduc interdicții și restricții asupra oricărei descrieri sau discuții despre diverse identități de gen și orientări sexuale în sfera publică, inclusiv în școli și mass-media. 

În ceea ce privește fondul legii, Comisia de la Veneția arată că considerente invocate privind moralitatea publică și protecția minorilor nu pot justifica interdicțiile/restricțiile generale de diseminare sau reprezentare a diferenței dintre identitate de gen și sexul atribuit la naștere, a tranziției medicale în cazul persoanelor transgender sau a homosexualității. 

Modificările propuse sunt considerate ca fiind incompatibile cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care recunoaște identitatea de gen ca o componentă a identității personale, ce intră sub incidența dreptului la respectarea vieții private.

Printre alte recomandări ale Comisiei de la Veneția se numără modificarea amendamentului care prevede că „punerea în aplicare a dreptului copiilor la o identitate de sine corespunzătoare sexului lor la naștere va juca un rol esențial în menținerea sănătății lor fizice, mintale și morale” (Legea pentru Protecția Familiei), astfel încât să nu aibă ca efect negarea drepturilor persoanelor transgender la recunoașterea legală a identității lor de gen.

Organul consultativ al Consiliului Europei concluzionează că modificările aduse Legii Naționale din Ungaria condusă de Viktor Orban privind Educația Publică nu sunt în conformitate cu standardele internaționale în ceea ce privește drepturile omului și nu respectă obligația pozitivă a Ungariei de a se asigura că sistemul educațional oferă copiilor informații obiective și nepărtinitoare cu privire la identitatea de gen și orientarea sexuală și să-i protejeze de discriminare.

Prin comunicarea Comisiei de la Veneția se arată că amendamentele contribuie la crearea unui „mediu amenințător”, în care copiii care fac parte din comunitatea LGBTQIA+ pot fi supuși hărțuirii sau li se poate pune în pericol sănătatea.

O astfel de tentativă de interzicere a dezbaterilor despre gen, egalitate de gen și identitate de gen în educație a existat și în România, însă Curtea Constituțională Română (CCR) a declarat anul trecut că un astfel de demers este neconstituțional, se mai arată în comunicatul Asociației ACCEPT. (digi24.ro)

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.