Se pare că toți peneliștii vor șefia partidului. E normal, ne spune Florin Cîțu.
Violoniștii de pe Titanic se pregătesc așadar să devină comandanții vaporului când nava deja își face cruci și-și spune rugăciunea de dormit pe fundul oceanului.
„Sunt vicepreședinte al Partidului Național Liberal, vă dați seama, toți vrem să candidăm la congres“, a zis Florin Cîțu. Nimic mai puțin inspirat. În loc să expediezi o astfel de discuție printr-un tehnocrat „guvernarea e acum singura preocupare“, deschizi un front pe care îți va fi foarte greu să-l mai oprești în săptămânile și lunile care urmează.
Probabil, când a auzit una ca asta, Rareș Bogdan a deschis dulapul și a îmbrăcat batistuța morții, pregătindu-se pentru marea confruntare care se arată la congres.
Cîțu trebuie să înțeleagă faptul că poate fi folosit și sacrificat. Nu e omul care să ridice masele, nu e locomotivă electorală, dar poate fi tehnocratul de care politicienii peneliști se pot folosi.
Lui Orban chiar nu-i pasă, omul e acest șomer aiuristic salvat de Iohannis și de pandemie de la uitare și sărăcie. Va candida la orice, oricând, stând șef la Cameră, lipsit de orice responsabilitate.
Lipsit de abilități politice într-un mod strident, Cîțu continuă luptele cu PSD – a rămas singurul penelist care nu înțelege că fostul guvern a fost unul PNL. Cîțu încă îi scrie lui Ciolacu și încă anunță ca un profet venirea PNL la putere. Uită că împărăția liberală e pe pământ deja. Și nu de-acum, ci de un an și jumătate de zile aproape. Cîțu uită că PNL e la putere la fel cum Iohannis uită că PNL e al său cu totul, că și l-a asumat, că a apărut cu el de mânuță în tot acest timp spunându-ne că el e nepoțelul căruia îi va lăsa toate casele, câte or mai fi.
preluare din catavencii.ro autor: Mihai Radu
