Au mai rămas trei luni până la alegerile europarlamentare iar importanța participării la vot în Europa este mai importantă ca niciodată, în contextul intensificării curentelor anti-europene, pro-ruse și extremiste, tendințe resimțite și în sânul familiei europene.
În general, nivelul de cunoaștere asupra competențelor și atribuțiilor Parlamentului European este scăzut, cel puțin în România. Prezența la vot la alegerile europarlamentare a crescut de-a lungul timpului, în România, de la 29,47% în 2007, la primele alegeri de după aderare, la 51,20% în 2019, la ultimele alegeri. Ziare.com propune o scurtă sinteză a componenței Parlamentului European și a atribuțiilor acestuia.
Competențele Parlamentului European
Împreună cu reprezentanții guvernelor statelor UE, europarlamentarii dau forma noilor legi care influențează toate aspectele vieții din Uniunea Europeană, de la susținerea economiei la lupta împotriva sărăciei și schimbărilor climatice și la aspecte de securitate.
Europarlamentarii aduc temele importante politice, economice și sociale în centrul atenției și susțin valorile Uniunii Europene: respectarea drepturilor omului, libertatea, democrația, egalitatea și statul de drept.
Parlamentul aprobă bugetul UE și supraveghează cheltuirea acestuia. De asemenea, alege Președintele Comisiei Europene, numește comisarii și îi poate trage la răspundere.
Totodată, ia decizi cu privire la extinderea Uniunii Europene.
Grupurile politice din Parlamentul European
Sunt 705 deputați în Parlamentul European, aleși din toate cele 27 de state membre ale Uniunii, iar din 1979 aceștia sunt aleși prin vot universal direct pentru o perioadă de cinci ani.
Statele membre decid forma alegerilor de pe teritoriul lor, dar trebuie să respecte egalitatea de gen și votul secret. Astfel, alegerile UE asigură reprezentarea proporțională.
Locurile în Parlament sunt calculate în funcție de populația fiecărui stat membru. Puțin mai mult de o treime dintre deputații din PE sunt femei.
Eurodeputații din Parlamentul European se constituie în grupuri politice în funcție de convingerile politice, nu în funcție de naționalitate, la fel cum în Parlamentul României există grupuri parlamentare separate, iar parlamentarii pot trece dintr-un grup în altul, sau să rămână neafiliați.
Astfel, există 7 grupuri parlamentare în Parlamentul European:
- Grupul Partidului Popular European (Creștin Democrat)
- Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților din Parlamentul European
- Renew Europe Group
- Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană
- Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni
- Grupul Identitate și Democrație
- Grupul Stângii din Parlamentul European – GUE/NGL
Numărul minim de deputați necesar pentru a constitui un grup politic este de 23. Cel puțin o pătrime din statele membre trebuie să fie reprezentate în cadrul grupului. Un deputat poate aparține unui singur grup politic.
Sunt și cazuri în care parlamentarii europeni nu aparțin niciunui grup, fiind deputați neafiliați.
România poate trimite în Parlamentul European, anul acesta, 33 de eurodeputați, iar numărul de locuri disponibile pentru fiecare țară este discutat înaintea alegerilor pe baza principiului proporționalității degresive.
Astfel, fiecare eurodeputat dintr-o țară mai mare reprezintă mai mulți cetățeni decât un eurodeputat dintr-o țară mai mică.
Numărul minim de locuri din fiecare țară este de șase, iar cel maxim este de 96. Germania are 96 de locuri de parlamentari pentru Parlamentul European, urmată de Franța cu 81, Italia cu 76 și Spania cu 61. La polul opus sunt statele mai mici precum Cipru, Luxemburg și Malta, fiecare cu câte 6 locuri.
Din ce grupuri parlamentare europene fac parte partidele românești
Partidul Social Democrat (PSD) face parte din Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților din Parlamentul European, iar Partidul Social Democrat (PNL) aparține Partidului Popular European (PPE), al cărui Congres a avut loc zilele trecute la București.
Alături de europarlamentarii PNL, din PPE mai fac parte doi eurodeputați PMP, unul dintre ei fiind fostul președinte Traian Băsescu și doi de la UDMR.
Partidul lui Victor Ponta, Pro România, are și el două mandate în Parlamentul European, în Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților.
De partea cealaltă, Uniunea Salvați România face parte din grupul Renew Europe.
Președintele Parlamentului European
În ceea ce privește președintele Parlamentului European, care în momentul de față este Roberta Metsola, acesta este ales pe o perioadă de 2 ani, iar atribuțiile sale sunt de reprezentare în relațiile externe și în raport cu celelalte instituții ale Uniunii Europene, potrivit site-ului Parlamentului European.
Rolul său este să supravegheze activitatea Parlamentului și a organismelor sale constitutive și să asigure respectarea regulamentului.
În deschiderea fiecărei reuniuni a Consiliului European, Președintele Parlamentului European prezintă punctul de vedere și preocupările instituției referitoare la punctele înscrise pe ordinea de zi și la alte subiecte.
În urma adoptării de către Parlament a bugetului Uniunii Europene, Președintele îl semnează, acesta devenind astfel operațional. Președintele PE semnează, alături de Președintele Consiliului, toate actele legislative adoptate prin procedura legislativă ordinară.
Comisiile parlamentare
La fel ca în Parlamentul României, și Parlamentul European are comisii, în care eurodeputații se adună pentru a dezbate, amenda și adopta propuneri legislative. Aici vin propunerile Comisie Europene și ale Consiliului, pe baza cărora sunt întocmite rapoarte care se discută, după caz, în plenul Parlamentului.
În Parlamentul European există 20 de comisii din care pot face parte de la 25 la 88 de parlamentari europeni, cu un președinte și un secretar. Componența politică a comisiilor o reflectă pe cea a ședinței plenare.
Uneori se înființează comisii temporare sau de anchetă pe diverse subiecte.
Parlamentul European are și delegații care țin legătura cu parlamentele naționale și organizațiile terțe și sunt formate din grupuri oficiale de eurodeputați.
În acest fel, delegațiile reprezintă principala legătură a Parlamentului cu alți legiuitori, atât acasă, cât și în străinătate.
Tratatul de la Lisabona
Prin Tratatul de la Lisabona, care a intrat în vigoare în anul 2009, Parlamentul European a căpătat puteri sporite de legiferare, punându-l pe poziție de egalitate cu Consiliul de Miniștri în ceea ce privește procesul decizional legat de ce are de făcut UE și cum se cheltuiesc fondurile.
De asemenea, acest tratat a schimbat modul în care Parlamentul cooperează cu celelalte instituții, consolidând puterea deputaților în Parlamentul European de a influența numirile în posturile de conducere ale Uniunii Europene.
Astfel, cetățenii sunt mai bine auziți, iar votul lor de la europarlamentare este mai important în determinarea direcției pe care Uniunea Europeană o poate lua.
Când au loc alegerile europarlamentare anul acesta
Anul 2024 este probabil cel mai important an electoral pentru România, cu patru rânduri de alegeri: europarlamentare, locale, prezidențiale și generale (parlamentare). De altfel, toată Europa va merge la vot pentru a-și alege reprezentanții în Parlamentul European între 6 și 9 iunie.
Alegerile europarlamentare vor avea loc pe 9 iunie în România, odată cu cele locale, după ce Coaliția PSD-PNL a luat decizia de comasa alegerile. Ordonanța de Urgență se află încă în proces de avizare la Guvern.
Astfel, pe data de 9 iunie alegătorii vor găsi la secțiile de votare mai multe buletine de vot – unul pentru europarlamentare, unul pentru primari, unul pentru consilii locale, unul pentru consilierii județeni și altul pentru președintele consiliului județean.
În București, alegătorii vor avea unul pentru lista de europarlamentari, unul pentru primarul de sector, pentru consiliul local al sectorului, pentru primarul general al municipiului București și un buletin de vot pentru lista Consiliului General al Municipiului Bucureşti. (sursa)
