Unirea Principatelor Române din 1859 a fost primul pas pentru înfăptuirea statului român de astăzi. Dubla alegere ca domnitor a lui Alexandru Ioan Cuza a dus la unirea Țării Românești și a Modovei, fără ca tratatele internaționale să fie încălcate.

Ziua Unirii Principatelor Române este celebrată în fieare în an la data de 24 ianuarie. A fost înfăptuită în 1859 și a fost primul pas spre crearea statului naţional unitar român. Atunci, Alexandru Ioan Cuza a fost ales domnitor atât al Moldovei cât și al Țării Românești.

Regulile internaționale

În urma Congresului de la Paris din 1856, protectoratul rusesc asupra Principatelor a luat sfârşit. Locul său avea să fie luat de garanţia colectivă a Marilor Puteri europene (Franţa, Marea Britanie, Austria, Rusia, Prusia, Imperiul Otoman şi Regatul Sardiniei), cu menţinerea suzeranităţii otomane. Totodată, Poarta se obliga să respecte administraţia independentă şi naţională a Principatelor, precum şi deplina libertate a cultului, a legislaţiei, a comerţului şi navigaţiei.

Adunările ad-hoc din Moldova şi Ţara Românească au votat, la 7/19 octombrie 1857 şi, respectiv, la 8/20 octombrie 1857, două rezoluţii în care cereau: autonomia şi neutralitatea celor două Principate şi unirea lor într-un singur stat cu numele de România.

Prin Convenţia de la Paris semnată în 1858, s-a stabilit viitorul statut politic, social şi administrativ al celor două ţări române. Acestea se aflau în continuare sub suzeranitatea Porţii, dar urmau să se administreze liber purtând denumirea de „Principatele Unite ale Moldovei şi Valahiei“. Fiecare principat urma să fie condus de câte un domn şi miniştrii săi.

Dubla alegere

În Moldova, lucrările Adunării Elective au fost deschise la 28 decembrie 1858/9 ianuarie 1859, iar domnitor a fost ales Alexandru Ioan Cuza. În Ţara Românească, alegerile pentru Adunarea Electivă s-au desfăşurat între 8/20 şi 12/24 ianuarie 1859. În noaptea de 23 spre 24 ianuarie, membrii Partidei naţionale s-au reunit la hotelul „Concordia” din Bucureşti unde atât deputaţii majorităţii conservatoare, cât şi cei ai Partidei naţionale căutau o soluţie.

În cele din urmă, la propunerea lui Dimitrie Gr. Ghica, a fost adoptată soluţia dublei alegeri. Lucrările au fost reluate în dimineaţa zilei de 24 ianuarie/5 februarie 1859, la ora 11.00. Avocatul Vasile Boerescu a cerut o şedinţă secretă, în cadrul căreia a pledat în favoarea principiului Unirii şi, subliniind legalitatea actului, în conformitate cu „spiritul Convenţiei”, a propus alegerea lui Alexandru Ioan Cuza şi ca domn al Ţării Româneşti.

S-a realizat astfel unirea de fapt a celor două Principate, care a fost recunoscută pe plan internațional. După jurământul din Adunarea electivă a Ţării Româneşti, Alexandru Ioan Cuza, acum domn al Moldovei şi Ţării Româneşti, a emis o proclamaţie către poporul român.

Primul guvern unitar al României a fost format la 22 ianuarie/3 februarie 1862, în fruntea acestuia fiind numit Barbu Catargiu. A urmat deschiderea, la Bucureşti, la 24 ianuarie/5 februarie 1862, a primului Parlament al României.

Sărbătoare națională

La 16 decembrie 2014, preşedintele Traian Băsescu a semnat Decretul nr. 901 privind promulgarea Legii pentru declararea zilei de 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române ca zi de sărbătoare naţională.

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, la 6 septembrie 2016, un proiect de lege, care a completat Codul muncii, prin care ziua de 24 ianuarie a fost declarată zi nelucrătoare, potrivit Agerpres. (sursa)

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.