Curtea Constituţională dezbate marţi, de la ora 17.00, contestaţii privind candidaturile la alegerile prezidenţiale. CCR a anunţat că a fost depusă o contestaţie la candidatura lui Nicuşor Dan, candidatură acceptată deja de Biroul Electoral Central. Alte două contestaţii vizează decizia BEC de respingere a candidaturii lui Călin Georgescu, una fiind depusă chiar de către acesta. Deciziile Curţii Constituţionale sunt definitive.
”Şedinţa de judecată a Curţii Constituţionale privind contestaţiile înregistrate în temeiul Legii nr.370/2004 va avea loc marţi, 11 martie 2025, ora 17:00 (pe baza sesizărilor şi a celorlalte documente depuse la dosar până la data de 11 martie 2025, ora 14:00)”, a anunţat Curtea Constituţională.
Este de aştptat ca simpatizanţii lui Călin Georgescu să se adune din nou la Palatul Parlamentului, unde se află sediul Curţii Constituţionale, aşa cum au făcut şi luni, deşi la acel moment Curtea nu avea programate activităţi legate de alegeri. Luni seară, un bărbat de 43 de ani, despre care există indicii că a participat la actele de violenţă de duminică seară, de la BEC, a fost scos din mulţime şi dus la Parchet. Totodată, jandarmii au întocmit două acte de sesizare a organelor de urmărire penală pentru portul de obiecte periculoase şi trafic/consum de droguri şi au dat şapte amenzi.
CONTESTAŢIA PRIVIND CANDIDATURA LUI NICUŞOR DAN
O contestaţie vizează înregistrarea candidaturii lui Nicuşor Dan, contestatarul solicitând inclusiv verificări privind un document care a circulat anul trecut referitor la o colaborare a acestuia cu fosta Securitate.CNSAS a anunţat că nu există documente care să ateste o astdel de colaborfare, iar autneticitatea documentului a fost contestată de mai mulţi experţi.
Primarului Capitalei i se mai reproşează ”refuzul sistematic de a pune în executare hotărârile judecătoreşti, care este de natură a submina puterea judecătorească în structura tripartită a statului de drept şi implicit funcţionarea optimă a acestuia”.
”Orice candidat care aspiră să devină preşedinte al României are obligaţia de a promova integritatea sistemului democratic şi a instituţiilor fundamentale, de a respecta caracterul democratic al statului şi valorile şi principiile pe care acesta se întemeiază, iar nu un exemplu negativ care sporeşte neîncrederea publicului în efectivitatea justiţiei”, se arată în sesizarea depusă la CCR.
Contestaţia poate fi consultată AICI. (sursa)
