ziare.com: Peste 10.000 de săli de jocuri de noroc, incluzând slot-machine și case de pariuri, ar urma să dispară din România dacă pachetul de legi denumite generic ”Fără păcănele” va fi aprobat în forma concepută și aflată acum în Parlamentul României.
Un studiu realizat în 2019 la comanda reprezentanților industriei de profil arată că, în România, un bărbat din patru a căzut în patima pariurilor, cei mai mulți fiind din mediul rural.
Furia păcănelelor, care a luat amploare în ultimii ani în România, a dus la necesitatea unor reglementări care să calmeze pe cât posibil dependența față de jocurile de noroc. În România, în prezent, funcționează 12.000 de săli (pariuri sportive plus slot machine) și 400.000 de conturi online pe site-urile dedicate jocurilor de noroc, arată inițiatorii pachetului legislativ.
Este vorba despre de șase demersuri legislative separate concepute de parlamentari USR, aflate acum în diverse faze de aprobare.
Reglementările propuse interzic amenajarea unor săli de joc la o distanță mai mică de 300 de metri față de școli, spitale, parcuri, biserici, la parterul blocurilor, dar și în localitățile cu populație mai mică de 5.000 de locuitori. Aceste interdicții vor împinge cazinourile către periferia marilor orașe sau vor face imposibil pentru operatorul de jocuri de noroc să mai deschidă o astfel de afacere în zonele rurale și în orașele mici.
Păcăleala păcănelelor
Această condiție contribuie, de asemenea, la îngreunarea accesului la jocuri de noroc și la împiedicarea declanșării unui mecanism extrem de întâlnit la persoanele dependente de jocuri de noroc: eroare de logica a jucătorului, cunoscută în studiile de specialitate ca “the gambler’s fallacy”.
Sub imperiul acestei erori de logică, este foarte probabil ca jucătorii de noroc să intre din cazinou în cazinou crezând, în mod greșit, că după mai multe pierderi urmează în sfârșit să aibă parte și de niște câștiguri. Acest mecanism psihologic are loc din cauza faptului că jucătorii de noroc refuză să vadă fiecare joc ca fiind independent de jocul anterior sau precedent, ci le consideră interconectate.
În România, există un specific sumbru, o “eroare” de construcție, care potențează această eroare de logică: numărul uriaș de săli de pariuri sportive sau jocuri de noroc, în multe zone lipite unele de celelalte.
Este argumentul prin care inițiatorii legii încearcă să impună amplasarea sălilor de jocuri la o distanță minimă de 300 de metri unul față de celălalt.
Pe lângă aceste interdicții, au fost impuse prin intermediul aceluiași proiect legislativ, modificări privind publicitatea stradală care vizează promovarea sălilor de jocuri de noroc.
Se propune, printre altele, ca fiecare reclamă să fie însoțită de un mesaj scris prin care jucătorii să fie avertizați asupra riscurilor, textele fiind similare cu cele existente deja pe pachetele de țigări.
În plus, reclamele nu pot conține promisiunea unui câștig în bani, așa cum se întâmplă în prezent.
O simulare realizată de reprezentanții industriei jocurilor de noroc din România arată că acest proiect legislativ, dacă va fi adoptat în forma propusă, va desființa peste 90% dintre cele aproximativ 12.000 de săli de jocuri de noroc și pariuri deja existente.
Unde sunt interzise păcănelele
O primă condiție impune ca operatorii economici să facă dovada faptului că “spațiul propus (n.r. – pentru desfășurarea afacerii de jocuri de noroc) nu este situat în unitățile administrativ-teritoriale cu populație de sub 5.000 de locuitori”. Această limită maximă are rolul de a diminua prezența spațiilor de jocuri de noroc în mediul rural, pornind de la premisă că mărimea medie a unei comune în România este de 3.389 de persoane, conform datelor din 2016.
Concret, prin intermediul acestui paragraf, în unitățile administrativ-teritoriale cu populație de sub 5.000 de locuitori, nu se va mai putea obține autorizație de exploatare a jocurilor de noroc nici în locațiile specializate și nici în baruri sau alte locații în care se desfășoară activitățile economice.
A doua condiție vizează faptul că operatorii economici trebuie să facă dovada faptului că “spațiul propus nu este situat într-o clădire rezidențială sau într-o clădire cu destinație mixtă”. Prin această completare, operatorii economici nu vor mai putea obține autorizație de exploatare a jocurilor de noroc dacă spațiul propus se află, spre exemplu, într-un bloc de locuințe, chiar dacă acel bloc de locuințe are și spații cu destinație nerezidentă.
Cea de-a treia condiție introdusă impune ca operatorii economici să facă dovada faptului că “spațiul propus se află la cel puțin 300 de metri de o altă locație similară”.
Un bărbat român din patru a practicat jocuri de noroc
Expunerea de motive a inițiativei legislative aduce în discuție un studiu realizat de GFK România, comandat de către Asociația Organizatorilor de Jocuri de Noroc, care arată că un bărbat român din patru a practicat jocuri de noroc în anul 2019.
Situația din prezent s-ar putea să fie însă chiar mai gravă, având în vedere promovarea excesivă a jocurilor de noroc în spațiul public, dar și lipsa unor măsuri legislative riguroase sau a programelor de prevenție, se arată în expunerea de motive a inițiatorilor.
În ceea ce privește numărul persoanele dependente, ultimul studiu realizat tocmai în anul 2016, la comanda unei asociații a organizatorilor de noroc, arăta că România avea la acel moment 100.000 de dependenți, însă, chiar și atunci, specialiștii considerau că numărul este mult mai mare în realitate, se arată în documentul citat
”Astfel, în rural avem cei mai mulți și, în același timp, cei mai săraci consumatori de jocuri de noroc. Nu este o coincidență faptul că zonele cu până in 30.000 de locuitori sunt și zonele în care există mai mulți consumatori de jocuri de noroc. La nivel global, zonele rurale au fost identificate ca fiind mai vulnerabile în fața fenomenului jocurilor de noroc din cauza lipsei de oportunități”, potrivit inițiatorilor proiectului legislativ.
Legile păcănelelor
Pachetul de legi a fost împărțit în șase capitole, unele dintre ele trecând deja de Senat și aflate în camera decizională, respectiv Camera Deputaților, altele aflate în comisiile de specialitate.
1. Fără păcănele lângă școli (licee, facultăți, parcuri, biserici, spitale etc.)
STATUS – a trecut de Senat, este la Camera Deputaților, camera decizionala. A obținut 1 raport din cele 6 necesare.
CE FACE?
Se instituie obligația operatorilor de jocuri de noroc (păcănele, case de pariuri, cazinouri etc.) să amplaseze locația în care se desfășoară activitățile la mai puțin de 300 m distanță de orice unitate de învățământ, locuri de joacă pentru copii, așezăminte de cultură, sănătate, cu caracter social, culte religioase + în baruri/restaurante etc (aici în special pe urban mic/rural are impact). Operatorii care nu respectă obligația la data publicării legii în Monitorul Oficial, au termen de 12 luni pentru mutarea punctului de lucru.
2. Fără reclame stradale la jocuri de norocSTATUS – respins de Senat, e la CDep, camera decizională. A obținut 1 raport din cele 6 necesare.
CE FACE?
Se interzice reclama şi publicitatea stradală sau orice alte activităţi de marketing pentru jocurile de noroc în spaţii publice deschise, pe panouri publicitare, clădiri, copertine sau orice alte tipuri de afişaj, prin spaţiu public deschis înţelegându-se orice loc în aer liber care, prin natura sau destinaţia lui, este accesibil publicului.
3. Fără păcănele la parterul blocurilor, la sate ori lângă alte păcănele
STATUS – prima camera, Senat. Retrimis la comisii.
CE FACE?
Fără jocuri de noroc în localitățile cu sub 5.000 locuitori, la parterul blocurilor sau la 300 de metri față de altă sală de jocuri.
4. Nu poți fi și controlor și jucător în același timpSTATUS – prima camera, Senat. Așteaptă aviz Consiliu Legislativ, Consiliul Economic și Social (CES)
CE FACE?
Introduce incompatibilitatea membrilor Comitetului de Supraveghere al Oficiului Național pentru Jocurile de noroc (controlorii pieței) de a participa la jocurile de noroc din România.
Proiectul a apărut în urma situației devoalate de presă, prin care un angajat al MF, plătit din bani publici să controleze piața, a câștigat 100.000 euro la pariuri, pe parcursul a 3 ani (sume similare anual, de la un singur operator) — ceea ce e imposibil.
5. Disclaimer reclame jocuri de noroc (pe modelul de la țigări)
STATUS – prima camera, Senat. Așteaptă aviz Consiliu Legislativ, Consiliul Economic și Social
CE FACE?
Introduce obligația de afișare pe orice formă de reclamă la jocurile de noroc a unuia dintre următoarele mesaje – Familie, viață socială, bunăstare – ești gata să riști totul? Jocurile de noroc implică riscuri -îndatorare, dependență, singurătate. Publicitate stradală de maxim 30 mp.
Interzice promovarea de premii în bani sau bunuri materiale prin armele de publicitate exterioară.
6. Fără păcănele care apar peste noapte
STATUS – prima camera, Senat. Așteaptă aviz Consiliul Legislativ și CES
CE FACE?
Repară o aberație din lege care permite deschiderea sălilor de jocuri de noroc fără aviz de funcționare din partea primăriei. (sursa)
