După aproape doi ani de negocieri, statele membre ale Uniunii Europene s-au înțeles și vor adopta un salariu minim european.
Valoarea diferă de la un stat la altul și va fi calculată în funcție de veniturile și nivelul de dezvoltare al țării respective. Modificările au rolul să protejeze angajații, și să crească numărul de contracte colective.
Cu 515 euro brut pe lună, România are al treilea cel mai mic salariu minim din spațiul comunitar. Bulgaria este pe ultimul loc, cu puțin peste 300 de euro brut lunar. În total, 13 state, în special din estul și sudul Europei își plătesc angajații cu un salariu mai mic de 1.000 de euro, jumătate din media Uniunii Europene. În schimb, muncitorii din Franta, Germania sau Luxemburg sunt plătiți de trei până la patru ori mai mult.
Dragoș Pîslaru, președinte al Comisiei pentru Ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (EMPL) din Parlamentul European: „Nu stabilim un salariu minim universal. Există clar o indicație cu privire la traiectoria ascendentă a salarilor minime din țările care le au în acest moment pe cele mai scăzute din Uniunea Europeană de a crește salariul minim către media europeană. Noile state membre au de departe cele mai mici salarii minime, care sunt cumva în situația de a prinde din urmă nordul mai productiv sau țări cum ar fi Germania sau Franța.”
La nivel european, sunt 24 de milioane de lucrători plătiți cu salariul minim. Sunt și șase țări unde nu există salariul minim. Cele 21 de țări vizate trebuie să stabilească un salariu minim suficient să asigure un trai decent pe baza unui coș de bunuri și servicii.
Victor Negrescu, europarlamentar: „Se fixează acest obiectiv ca 80% din salariile minime din statele membre să fie rezultatele unor negocieri colective pe baza unor contracte cadru colective la nivel de branșă. Acest lucru nu există în prezent în România, aceste contracte au fost reduse în urma crize economice.”
Practic, pentru lucrătorii din industria auto sau cei din agricutură, salariile minime ar trebui să fie stabilite de sindicate alături de patronate și actualizate din doi în doi ani.
Dumitru Costin, președinte BNS: „Atâta timp cât salariații din economie nu sunt ocrotiți de contracte colective de muncă, asupra lor se aplică două reguli – standardele minimale din legislația națională și angajatorii în funcție de ce decid. Din peste 700.000 de companii active in România, în momentul de față mai sunt contracte colective încheiate doar în vreo 15.000 de firme.”
Cât ar trebui să fie salariul minim în România, potrivit europarlamentarilor
Printre recomandări, salariul minim ar trebui să fie aproximativ 60% din salariul mediu sau 50% din salariul mediu brut din fiecare stat membru. În România, câștigul salarial lunar mediu brut este de puțin peste 6.000 de lei.
Adrian Mitroi, analist financiar: „Un salariu minim să nu fie doar o cifră , ci puterea lui de cumpărare să fie adecvată cu costul vieții actuale, ia, închipuiți-vă cum va arăta costul vieții după război și cum vom rămâne cu un anume preț al motorinei și al alimentelor. Un om sărac care câștigă doar salariu minim pe economie plătește jumătate pe alimente și energie, pentru el contează foarte multe să fie protejat.”
Statele membre vor avea la dispoziție doi ani să implementeze noile reguli. Cu toate acestea, nu vă imaginați că un șofer din România va avea același salariu cu unul din Germania sau Franța, de exemplu. În țara noastră, peste 1,5 milioane de salariați sunt plătiți la nivelul salariului minim pe economie. Ceea ce înseamnă peste 2.500 de lei brut pe lună.
În plus, România trebuie să modifice și Codul Muncii în vara aceasta și să le asigure printre altele un program de lucru flexibil angajaților care au copii și să scadă perioada de probă. (sursa)
