Medicii trag un semnal de alarmă cu privire la o boală de care suferă tot mai mulți români, strâns legată de stilul de viață sedentar. Este vorba de Sindromul Metabolic (SM), considerat dintre cele mai importante cauze a bolilor cardiovasculare.
Cornelia Mazilu: Potrivit dr. Alexandru Nechifor, medic specialist în medicină internă, cauzele și mecanismele care duc la apariția sindromului metabolic sunt complexe și implică o serie de interacțiuni între factori genetici, metabolici și de mediu. Acest sindrom este cel mai strâns legat de excesul ponderal, sedentarism, care duce la apariția rezistenței la insulină
ADEVĂRUL: Ce este sindromul metabolic?
Dr. Alexandru Nechifor: Sindromul metabolic se referă la prezența a cel puțin trei dintre următoarele afecțiuni: hipertensiunea arterială, toleranța scăzută la glucoză, excesul de grăsime ponderală în jurul taliei, niveluri peste normal ale trigliceridelor și nivele scăzute ale HDL (așa-numitul colesterol bun).
Dacă suferi de sindrom metabolic sau de una din componențele sale, schimbările majore în stilul de viată pot să întârzie și chiar să prevină dezvoltarea problemelor de sănătate severe. Sindromul metabolic este strâns legat de excesul ponderal și de stilul de viață sedentar. Sindromul metabolic este, de asemenea, asociat cu rezistența la insulină.
– Care sunt cauzele sindromului metabolic?
Cauzele sindromului metabolic sunt complexe și implică factori genetici, metabolici și de mediu. Factorii de risc majori includ excesul de greutate, sedentarismul și predispoziția genetică.
„Bomba cu ceas”, care afectează tot mai mulți români
– Cum influențează rezistența la insulină sindromul metabolic?
Rezistența la insulină este o caracteristică centrală a sindromului metabolic. Aceasta înseamnă că celulele nu mai răspund corespunzător la acțiunea insulinei. Ceea ce duce la creșterea nivelului de zahăr din sânge și la dificultatea organismului de a metaboliza glucoza.
– Care sunt simptomele sindromului metabolic?
Sindromul metabolic poate fi asimptomatic, dar poate fi asociat cu simptome precum creșterea în greutate, oboseală, sete excesivă, urinare frecventă și hipertensiune arterială.
– Care sunt complicațiile asociate cu sindromul metabolic?
Sindromul metabolic crește riscul de boli cardiovasculare, diabet de tip 2, arteroscleroză, hipertensiune arterială, accident vascular cerebral și boală coronariană.
– Cum poate fi diagnosticat sindromul metabolic?
Diagnosticul sindromului metabolic se bazează pe evaluarea factorilor de risc, cum ar fi măsurarea tensiunii arteriale, nivelul colesterolului și a zahărului din sânge, circumferința taliei și istoricul medical.
– Care este tratamentul pentru sindromul metabolic?
Tratamentul sindromului metabolic implică de obicei schimbări de stil de viață, inclusiv adoptarea unei diete sănătoase, creșterea activității fizice și pierderea în greutate. Uneori, pot fi necesare medicamente pentru a controla factorii de risc cardiovasculari.
– Cum poate fi prevenit sindromul metabolic?
Prevenția sindromului metabolic implică menținerea unei greutăți corporale sănătoase, evitarea sedentarismului, adoptarea unei diete echilibrate, reducerea consumului de zahăr și grăsimi saturate, evitarea fumatului și a consumului excesiv de alcool.
– De ce este importantă conștientizarea sindromului metabolic?
Conștientizarea sindromului metabolic este importantă pentru că această afecțiune este strâns legată de riscul crescut de boli grave și poate avea consecințe serioase asupra sănătății. Identificarea timpurie și gestionarea adecvată pot preveni complicațiile grave.
– Cine ar trebui să fie evaluat pentru sindromul metabolic?
Orice persoană cu factori de risc precum excesul de greutate, sedentarismul, istoric familial de diabet sau boli cardiovasculare, ar trebui să fie evaluată periodic pentru sindromul metabolic, în special după vârsta de 40 de ani.
Dacă esti diagnosticat cu sindrom metabolic sau cu una din componentele sale, adoptarea unor schimbări sănătoase în stilul de viață pot sa prevină sau să întârzie probleme severe de sănătate, precum infarctul de miocard sau accidentul vascular cerebral.
Modificările sănătoase în stilul de viață înseamnă: activitate fizică efectuată regulat, cel puțin 30 de minute de mișcare zilnic.
De exemplu, mersul în pas alert sau diverse modalități prin care crește activitatea fizică. Să se înlocuiască șofatul cu mersul pe jos sau mersul pe scări în loc să apelăm la lift.
Scăderea ponderală – pierderea a 7-10% din masa corporală – poate reduce rezistența la insulină, hipertensiunea arterială, riscul de diabet.
De asemenea este indicat consumul de legume, fructe, cereale integrale și proteine slabe. Este recomandat în general renunțarea la băuturi dulci, alcool, sare, zahar și grăsimi, în special grăsimi saturate. Și, totodată, renunțarea la fumat este extrem de importantă. (adevarul.ro)
