30.000 de persoane redobândesc anual cetățenia română fără test de limbă, în calitate de victime ale pactului Ribbentrop-Molotov. 13.000 de cetățenii se acordă în rest, acestea fiind dobândite inclusiv prin examen de limbă.
Un proiect de lege care impune condiția ca și oamenii din spațiul ex-sovietic ce solicită redobândirea cetățeniei să știe limba română a dat naștere unor dezbateri aprinse. HotNews.ro a solicitat argumente de la cei care se opun acestei inițiative.
În fața sediului Autorității Naționale pentru Cetățenie, din București, Centrul Vechi, luni, 25 martie. Grupuri de oameni așteaptă ca numărul lor de ordine să lucească pe ecranul de la intrare și să fie invitați în interior pentru depunerea dosarului.
Pe avizierul din stânga intrării în clădirea instituției este afișată o listă cu 250 de nume. Sunt cei programați pentru depunerea cererilor de cetățenie română în temeiul Articolului 11 din lege. Este vorba despre oamenii care s-au născut pe teritoriile pierdute de România în 1940 sau de descendenții acestora, până la gradul 3 (Basarabia, Bucovina de Nord, Bugeac).
Din 3 cazuri de proaspătă cetățenie românească, două sunt pe Articolul 11
O reparație în mod obiectiv târzie și clar incompletă a pactului Ribbentrop-Molotov, Articolul 11 s-a transformat în poarta prin care, anual, 30.000 de pașapoarte românești merg, teoretic, la urmașii celor care și-au pierdut cetățenia română în 1940.
Prin comparație, lista afișată pentru toate celelalte tipuri de cetățenii acordate de statul român este mult mai scurtă: doar 40 de persoane sunt chemate în această zi să-și depună dosarul.
Și cifrele centralizate anual arată o diferență majoră. Dacă prin Articolul 11 se redobândesc aproximativ 30.000 de cetățenii, dobândirea cetățeniei pe toate celelalte căi adună doar 13.000 de cazuri anual.
„Mai devreme erau lângă noi unii care vorbeau doar în rusă”
Intru în vorbă cu un grup de tineri care glumesc și râd zgomotos în Centrul Vechi al Bucureștiului. Îi întreb de unde sunt, îmi răspund în românește că au venit din Chișinău cu un microbuz „deloc confortabil”, pus la dispoziție de firma de consultanță care s-a ocupat de întocmirea dosarelor pentru redobândirea cetățeniei.
Când mă prefac mirat că toți din grup cunosc limba română, unul dintre ei îmi spune amuzat: „Oricum nu contează asta aici. Mai devreme erau lângă noi unii care vorbeau doar în rusă”.
Afirmația tânărului descrie tabloul: limba rusă poate fi auzită frecvent, în orice zi, în fața sediului instituției care se ocupă cu acordarea cetățeniei române.
Ministerul Justiției a organizat o dezbatere pe modificarea Legii cetățeniei
Ministerul Justiției din București, 23 februarie. Are loc o dezbatere publică organizată pe marginea proiectului de modificare a Legii cetățeniei române.
La ea, participă funcționari ai Ministerului Justiției, Autorității Naționale pentru Cetățenie și avocați. Sunt prezenți și reprezentanți ai unor firme de consultanță în domeniul redobândirii cetățeniei române și ai unor asociații de români din Ucraina și Moldova. Au venit și alte persoane interesate de schimbările care urmează a fi făcute la Legea cetățeniei române.
Putem să aflăm ce s-a discutat în cadrul acestei dezbateri din minuta publicată pe site-ul Ministerului Justiției.
Proiectul este contestat din mai multe motive, dar cele mai multe obiecții se învârt totuși în jurul modificărilor cu care statul român vrea să lupte împotriva redobândirii cetățeniei române (Articolul 11) cu acte false.
În fruntea listei de modificări este introducerea condiției de cunoaștere a limbii române și în cazul acestor persoane. Condiția nu exista până acum, era un avantaj pe care îl aveau acești oameni care suferiseră, ei sau urmașii, în urma întâlnirii de la Moscova din august 1939, când harta Europei, și a României printre alte țări, a fost redesenată.
3.431 de cereri refuzate într-un an
Într-un răspuns trimis HotNews.ro, Autoritatea Națională pentru Cetățenie arată dimensiunea problemei: în 2023 au fost depuse 46.869 cereri de redobândire a cetățeniei române întemeiate pe Articolul 11. În 13.107 dintre cele analizate, instituția a dispus verificări suplimentare sau completarea dosarului, iar în 3.431 de dosare a respins cererile.
După cum precizează ANC, acesta este „cel mai mare număr de dosare respinse într-un singur an de la înființarea Autorității, în 2010.”
Aproximativ 30.000 de cazuri au fost aprobate prin Articolul 11. Potrivit legii cetățeniei, aceste persoane beneficiază de o procedură simplificată: nu trebuie să dovedească cunoașterea limbii române (decât cele 20 de cuvinte ale jurământului de credință) și își pot păstra domiciliul în străinătate.
Singura condiție solicitată de Articolul 11 este să dovedească, prin acte de stare civilă, că au o descendență românească reală. Surse din rândul oficialilor de la București sau Cernăuți, precum și documentarea HotNews.ro la fața locului, în Ucraina și Moldova, și, online, în Rusia arată că descendența românească pe bază de acte false este o practică la scară largă.
Articolul 11 a fost ani de zile modalitatea pentru oameni din Ucraina, Rusia, și alte țări ex-sovietice să pună mâna pe un pașaport al unui stat UE.
Nivelul de cunoaștere al limbii ar trebui să fie bun
Pe acest fond a avut loc dezbaterea de la Ministerul Justiției. Propunerea introducerii condiției legate de limbă aparține ANC care, în răspunsul trimis HotNews.ro, o include în „procesul de securizare a acordării cetățeniei române”.
Oficialii speră că dacă solicitanții știu și limba română „la un nivel suficient integrării acestora în societatea română” ar scădea șansele, cel puțin teoretic, ca cetățenia să ajungă la persoane care nu sunt îndreptățite la acest lucru.
Dar cât de bine ar trebui să știe limba română cei care cer cetățenia?
Proiectul de lege spune că „nivelul de cunoaștere nu trebuie să fie mai mic de B1 din Cadrul european comun de referință pentru limbi – CECRL”.
Nivelul B1 este unul mediu, care presupune că persoana respectivă este capabilă să poarte o conversație, să se exprime oral și în scris, să utilizeze corect, în context, formele şi structurile gramaticale, să răspundă la întrebări legate de informaţii personale şi domenii de interes, rostite clar şi într-un ritm normal, într-o limbă standard (mai multe explicații despre nivelul B1 pot fi găsite aici).
Li se pare prea exigent, restrictiv
Mai mulți avocați, dar și reprezentanți ai unor asociații de români din spațiul ex-sovietic critică, atât introducerea ca atare a acestei condiții, cât și nivelul B1 pe care-l consideră mult prea ridicat.
Pentru a înțelege mai bine care sunt resorturile acestei opoziții, la o inițiativă aparent legitimă, am luat legătura cu doi dintre cei care au criticat proiectul de lege: avocatul Ruslan Deleanu și profesoara Aliona Bivolaru.
citiți mai multe pe HotNews.ro
