Miercuri seară, de la Palatul Cotroceni, Măria Sa, Klaus Iohannis, a mai lansat o dată Planul Național de Redresare și Reziliență. Îl mai lansase și în 26 noiembrie 2020, cu zece zile înainte de alegerile parlamentare. Doar că atunci n-a fost cu noroc. PNL a pierdut alegerile parlamentare, iar PNRR-ul s-a întors de la Bruxelles cu o notă de mână, succintă: „Vă bateți joc de noi?”.
De data asta, n-a mai fost cu regie, cu dramatism electoral, cu invitați, muzică dramatică și semiîntuneric, așa cum fusese în noiembrie. Nu. Acum doar a ieșit președintele și a început să arunce cu bani în telespectatori. Ca să fie un clip reușit, ar mai fi trebuit doar ca președintele să facă gestul ăla al maneliștilor, când se lovesc ei cu muchia palmei peste antebrațul celeilalte mâini, în semn de „fără număr, fără număr”, în timp ce Raluca Turcan s-ar fi unduit lasciv pe melodie. Spun Raluca Turcan pentru că, în acest guvern al egalității de șanse și al reformismului, este singura femeie. Dar, la o adică, ar putea să se unduie lasciv chiar Florin Cîțu, n-ar fi o problemă.
Oricum, coaliția guvernamentală și președintele sunt foarte hotărâți. Știu exact pe ce vor merge banii alocați de UE pentru PNRR. Avem așa: 3 miliarde de euro pentru sănătate, 4,5 miliarde pentru autostrăzi, 4 miliarde de euro pentru România Educată, 780 de milioane pentru digitalizarea din educație (semn că România Educată nu include și asta), 1,3 miliarde de euro pentru energie regenerabilă, 1,5 miliarde pentru împăduriri, 4 miliarde pentru combaterea secetei și pentru irigații, 5 miliarde pentru infrastructura feroviară și dezvoltarea transportului durabil (aici se recunoaște faptul că autostrăzile nu mai intră la categoria transport durabil) și 2,2 miliarde de euro pentru reabilitarea termică a blocurilor și consolidarea acestora pentru a rezista la cutremure.
Un frumos total de 26,8 miliarde de euro. Restul banilor se duc în sume mai mici pe alte lucruri la fel de importante.
După ce anul trecut a trâmbițat existența a „peste 30 de miliarde” pentru PNRR, bani pe care i-ar fi negociat personal Bruxelles, Klaus Iohannis a lăsat-o mai ușor miercuri seară. A formulat ceva mai atent: „cele circa 30 de miliarde de euro de care vom beneficia”. Pentru că nu sunt „peste 30 de miliarde”. Nu sunt nici măcar 30 de miliarde.
UE alocă României pentru PNRR o sumă fixă: 14.248.020.000 de euro. Acești bani sunt prevăzuți în „REGULAMENTUL (UE) 2021/241 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență” și nu se mai negociază nimic aici. Aceștia sunt banii alocați țării noastre. 14,248 de miliarde de euro, nu 30, nu peste 30, nu circa 30 de miliarde.
În plus, România mai are posibilitatea de a împrumuta maxim 6,8% din Venitul Național Brut realizat în 2019. Asta înseamnă încă 13.798.735.562 de euro. Dar, mare atenție, acești bani nu sunt o alocare certă. Sunt maxim ce putem împrumuta, dar numai și numai dacă dovedim că nu putem altfel, că nu ne ajung banii alocați pentru PNRR. S-ar putea să fie doar un miliard sau două, s-ar putea să nu fie nimic.
Cerți sunt doar cei 14,248 de miliarde de euro, dar și aceia doar dacă ni se aprobă cererile, proiectele și aplicațiile.
După insuccesul primului PNRR, refuzat categoric de către Bruxelles, ar trebui să fim mai precauți. N-avem ce șampanii să deschidem, pentru că nu suntem siguri că acest nou plan, care trebuie depus până la 30 aprilie, nu va fi, la rândul lui, respins, fie și doar parțial.
Guvernul și președintele par a fi uitat că nu mai suntem în campanie electorală de patru luni. Aruncă aceleași cifre nerealiste și fac proiecte pe care cred ei că le așteaptă electoratul, în ideea de a nu scădea prea mult în sondaje. Ne prezintă acest PNRR, mult umflat ca dimensiune financiară, de parcă ar fi singura noastră șansă. Ultima.
În același timp, ar mai trebui să avem acces la 40-50 de miliarde de euro, alocarea României pentru exercițiul financiar 2020-2026. De patru ori mai mulți bani decât cele 14 miliarde alocate pentru PNRR. Ei bine, despre cum se vor împărți acei bani nu se vorbește nimic. Pentru că e mai convenabil așa. Să nu anunțăm nimic de pe acum, să așteptăm până prin 2023 să lansăm ghidurile de finanțare, iar principalii beneficiari ai fondurilor europene să fie băieții deștepți cu firme de consultanță care-și pot ajuta surorile să ia și el niște bani.
E de un gust îndoielnic această aruncare nerealistă cu miliarde virtuale. Dar nu discutăm aici gusturile. Dacă politicienii noștri vor să se îmbete cu apă rece, e treaba lor. Noi nu avem altceva de făcut, ca de obicei, decât să ne pregătim cu remedii antimahmureală. Pentru că pe noi ne va durea capul.
preluare din libertatea.ro autor: Patrick Andre De Hillerin
