Alegeri locale în vremea pandemiei Peste 18 milioane de alegători sunt așteptați la urne. Tot ce trebuie să știi despre măsurile excepționale și votare

Peste 18 milioane de alegători sunt aşteptaţi duminică la urne pentru a-şi alege primarii, preşedinţii de consilii judeţene, dar şi pe cei care vor face parte, timp de patru ani, din consiliile locale şi judeţene. Cetăţenii îşi pot exercita dreptul de a alege în 18.794 de secţii de votare organizate la nivel naţional, dintre care peste 1.200 în Capitală, cele mai multe în sectoarele 3 şi 6. Pandemia de COVID-19 a determinat noi reguli de desfăşurare a votului de duminică, pentru prima dată românii fiind nevoiţi să respecte anumite măsuri de protecţie sanitară, pentru a evita răspândirea noului coronavirus.

Tot ca urmare a pandemiei, alegerile, care trebuiau să aibă loc în iunie, au fost amânate, mandatul actualilor aleşi locali fiind prelungit.

• Consiliile locale, judeţene, primarii şi preşedinţii consiliilor judeţene se aleg prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. În Bucureşti, alegătorii votează pentru desemnarea consiliului local şi primarului sectorului, Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi primarului general. Consiliile locale şi judeţene se aleg pe circumscripţii electorale, pe baza scrutinului de listă, potrivit principiului reprezentării proporţionale. Primarii comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, primarul general şi preşedintele consiliului judeţean se aleg pe circumscripţii electorale, prin scrutin uninominal.
• Numărul total de cetăţeni cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral la data de 31 iulie era de 18.983.585, potrivit ultimei informări a Autorităţii Electorale Permanente. Din totalul de alegători români care figurează în Registrul electoral, 18.251.611 au domiciliul sau reşedinţa în ţară, iar 731.974 au domiciliul în străinătate şi sunt posesori de paşaport CRDS.
• Cine votează şi ce documente sunt necesare Au dreptul de a alege cetăţenii români care au împlinit vârsta de 18 ani, inclusiv cei care împlinesc această vârstă în ziua alegerilor; cetăţenii români care nu au fost puşi sub interdicţie sau cărora nu le-a fost interzisă exercitarea dreptului de a alege, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă; cetăţenii Uniunii Europene care au domiciliul sau reşedinţa în România. La alegerile locale, dreptul de vot se exercită numai în comuna, oraşul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care alegătorul îşi are domiciliul sau reşedinţa, după caz. Alegătorii votează numai la secţia la care este arondată strada sau localitatea de domiciliu sau reşedinţa şi unde sunt înscrişi în lista electorală permanentă (alegătorii cetăţeni români) sau în copia de pe lista electorală complementară (alegătorii cetăţeni ai Uniunii Europene).
• Potrivit BEC, alegătorul care, până cel târziu în data de 4 septembrie, şi-a stabilit reşedinţa la o altă adresă decât cea de domiciliu şi a solicitat înscrierea în Registrul electoral cu adresa de reşedinţă votează numai la secţia de votare unde este arondată strada la care îşi are reşedinţa menţionată în actul de identitate, urmând a fi înscris în lista electorală suplimentară, dacă nu a solicitat înscrierea în listele electorale permanente cu adresa de reşedinţă şi se prezintă la vot la secţia de votare la care este arondată adresa de reşedinţă.

La scrutinul de duminică, cetăţenii români îşi exercită dreptul de vot pe baza unuia dintre următoarele acte de identitate: cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate ori paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu sau paşaportul de serviciu electronic, iar în cazul elevilor din şcolile militare – carnetul de serviciu militar. Actele trebuie să fie valabile în ziua votării. Alegătorul care deţine un act de identitate al cărui termen de valabilitate ar fi expirat în perioada 1 martie – 27 septembrie îşi poate exercita dreptul de vot în baza acestuia, a stabilit Biroul Electoral Central.

Totodată, cetăţenii Uniunii Europene înscrişi în lista electorală complementară îşi pot exercita dreptul de vot pe baza oricărui document valabil care le atestă identitatea. Alegătorul european care nu este înscris în lista electorală complementară poate vota în baza documentului ce îi atestă identitatea emis de statul membru al Uniunii Europene al cărui cetăţean este, însoţit de documentul privind adresa în România sau în baza certificatului de înregistrare sau a cărţii de rezidenţă permanentă, fiind înscris în lista electorală suplimentară, precizează BEC.

Centrele de eliberare a actelor de identitate – deschise Centrele de eliberare a actelor de identitate ca urmare a expirării, pierderii, furtului sau deteriorării acestora funcţionează după un program prelungit. Mai exact, vor lucra sâmbătă, în intervalul orar 8,00 – 16,00, iar duminică – între orele 7,00 şi 21,00. Cartea de identitate se eliberează pe baza cererii scrise a solicitantului şi a documentelor cu care, potrivit legii, se face dovada numelui, stării civile, cetăţeniei române şi a domiciliului.

Contravaloarea producerii şi eliberării cărţii de identitate este de 7 lei şi se achită astfel:

– Direcţia Generală de Evidenţă a Persoanelor – Municipiul Bucureşti – la ghişeul biroului de evidenţă a persoanelor sau la Serviciul Public Comunitar Local de Evidenţă a Persoanelor (SPCLEP)

În situaţia în care nu pot fi prezentate anumite documente (certificate de stare civilă, dovezi cu privire la domiciliu, etc.) se va elibera carte de identitate provizorie (CIP), caz în care se vor depune şi trei fotografii 3/4 cm şi taxa de 1 leu, achitată în acelaşi mod ca în cazul cărţilor de identitate, potrivit PMB.

Şi Inspectoratul General pentru Imigrări a prelungit programul de lucru cu publicul, în preziua şi ziua alegerilor, venind în sprijinul cetăţenilor Uniunii Europene care doresc eliberarea certificatelor de înregistrare a rezidenţei în vederea participării la vot.

Astfel, programul de lucru al structurilor pentru imigrări, din întreaga ţară, este prelungit, sâmbătă, între orele 8,00 şi 16,00, şi duminică, între orele 7,00 şi 21,00, pentru a răspunde cererilor de înregistrare a rezidenţei formulate de către cetăţenii UE.

Cetăţenii Uniunii Europene care doresc eliberarea certificatelor de înregistrare a rezidenţei trebuie să prezinte o cerere scrisă, însoţită de documentele justificative în funcţie de scopul şederii pe teritoriul României. Certificatul de înregistrare se emite în aceeaşi zi şi este valabil pentru o perioadă de până la 5 ani, dar nu mai puţin de un an. De asemenea, europenii pot vota şi în baza cărţii de rezidenţă permanentă, document care atestă rezidenţa de lungă durată”, precizează IGI.

Cum se desfășoară votarea de duminică

Secţiile de votare se vor deschide duminică, la ora 7,00, şi se închid la ora 21,00. Alegătorii care, la ora 21,00, se află în localul secţiei de votare pot să îşi exercite dreptul de vot.

Votarea se desfăşoară după anumite reguli de protecţie sanitară impuse de autorităţi în contextul pandemiei, care presupun purtarea măştii, dezinfectarea, dar şi păstrarea distanţei fizice de minimum un metru între participanţii la procesul electoral.

În ceea ce priveşte imobilul în care se află secţia de votare, trebuie avute în vedere o serie de reguli, prevăzute în Ordinul 1.594/2020:

– afişarea în locuri vizibile a regulilor de protecţie individuală, de distanţare fizică, de igienă şi de acces în sediul secţiei de votare şi în localul de vot;

– stabilirea, pe cât posibil, a unor circuite separate de intrare şi de ieşire în sediul secţiei, precum şi marcarea corespunzătoare a acestora cu indicatoare;

– marcarea locurilor de staţionare în sediul secţiei de votare şi în afara acestuia, astfel încât să se asigure menţinerea distanţei fizice de minimum un metru între participanţii la procesul electoral;

– amplasarea, în sediul secţiei de votare şi în localul de vot, a flacoanelor cu dezinfectant pe bază de alcool, pentru mâini, precum şi a recipientelor cu saci menajeri (ce vor fi schimbaţi periodic) în care se vor arunca măştile şi mănuşile folosite;

– asigurarea personalului tehnic care va măsura temperatura participanţilor la procesul electoral, la intrarea în sediul secţiei de votare, şi care va îndruma alegătorii către localul de vot, respectiv către ieşirea din sediul secţiei, astfel încât aceştia să petreacă un timp cât mai scurt în interiorul acestuia;

– locurile membrilor biroului electoral al secţiei de votare şi al operatorului de calculator în localul de vot vor rămâne fixe pe toată durata votării, aceştia trebuind să evite, pe cât posibil, să schimbe locurile între ei;

– la intrarea în localul de vot va fi organizat un spaţiu dedicat pentru dezinfecţia mâinilor alegătorilor, dotat cu flacoane cu dezinfectant pe bază de alcool şi şerveţele de hârtie;

– pe toată durata votării şi a desfăşurării activităţii biroului electoral al secţiei de votare se va asigura aerisirea localului de vot, prin menţinerea deschisă a ferestrei/ ferestrelor; în cazul în care aerisirea permanentă a localului de vot nu este posibilă, acesta va fi aerisit prin deschiderea ferestrei/ ferestrelor cel puţin 10 minute la fiecare două ore; dacă imobilul unde este amenajat localul de vot nu permite deschiderea ferestrelor şi este prevăzut cu instalaţie centralizată de ventilaţie, se vor lua măsuri ca instalaţia să nu fie setată pe recircularea aerului.

Măsuri extraordinare pentru membrii secțiilor de votare

Şi pentru membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare, operatorii de calculator, persoanele acreditate, candidaţii, delegaţii acreditaţi, personalul de pază, personalul tehnic al birourilor electorale ale secţiilor de votare, informaticieni, personalul centrelor operative de intervenţie pentru remedierea disfuncţionalităţilor Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal – SIMPV, membrii biroului electoral de circumscripţie ierarhic superior au fost instituite anumite măsuri:

– se supun unui triaj observaţional şi termometrizării, cu termometru noncontact, atât în preziua votării (unde este cazul), cât şi la începerea activităţii; persoanele febrile (cu temperatura de peste 37,3°C) sau cu simptome respiratorii evidente (tuse, rinoree, dificultăţi în respiraţie) nu vor avea acces în sediul secţiei de votare şi vor fi înlocuite de către autorităţile şi/ sau organismele competente;

– trebuie să poarte masca de protecţie, astfel încât să acopere nasul şi gura, pe toată perioada în care se află în sediul secţiei de votare şi în localul de vot;

– trebuie să menţină o distanţă fizică de minimum un metru faţă de celelalte persoane care participă la procesul electoral;

– trebuie să îşi spele şi/ sau dezinfecteze frecvent mâinile sau să poarte mănuşi; în cazul în care poartă mănuşi, acestea vor fi schimbate frecvent, evitându-se atingerea feţei;

– trebuie să evite, pe cât posibil, contactul direct cu alte persoane, să îşi dezinfecteze mâinile după fiecare contact direct cu alte persoane care participă la procesul electoral şi să îşi schimbe masca la fiecare patru ore sau ori de câte ori este nevoie;

– îşi vor putea da masca jos pentru a consuma, cu precauţie, băuturi sau alimente, asigurându-se că menţin o distanţă de minimum 1,5 metri faţă de alte persoane;

– în cazul în care, în timpul desfăşurării activităţii în sediul secţiei de votare, dezvoltă febră şi/ sau simptomatologie de tip respirator (de exemplu tuse, rinoree, dificultăţi în respiraţie) sau alte simptome de boală infecţioasă (vărsături, diaree, mialgii, stare generală modificată), vor anunţa preşedintele biroului electoral al secţiei de votare; persoana simptomatică va fi izolată într-o sală separată, evitând contactul cu alegătorii sau cu alte persoane, şi va fi supravegheată, de la distanţă, până când va fi preluată de personalul medical; locul şi obiectele atinse de persoanele simptomatice vor fi dezinfectate imediat, prin pulverizare cu un dezinfectant pe bază de alcool şi prin ştergere cu o lavetă curată ce va fi aruncată după folosire, iar preşedintele biroului electoral al secţiei de votare sau locţiitorul acestuia, după caz, va contacta serviciul 112 în vederea trimiterii ambulanţei, iar apoi biroul electoral de circumscripţie, pentru a solicita, dacă este cazul, înlocuirea persoanei simptomatice;

– preşedintele biroului electoral al secţiei de votare sau locţiitorul acestuia, după caz, se va asigura că numărul total al persoanelor care sunt prezente în acelaşi timp în localul de vot, exceptând alegătorii, nu va fi mai mare de 15. (Sursa: Agerpres)