Ilie Bolojan este de la prima oră a zilei de astăzi președintele interimar al României. La ora 12:00, la Cotroceni, va avea loc o ceremonie de preluare a mandatului de la Klaus Iohannis.
Klaus Iohannis a ajuns la finalul celor zece ani de mandat în fruntea statului, cu prelungirea în urma anulării turului doi de scrutin, în urma unei demisii care reprezintă o decizie fără precedent până acum în politica românească, pentru un şef al statului – chiar dacă a survenit după încetarea oficială a mandatului…
Ceremonia de final de mandat este programată la ora 12:00, când preşedintele îl va primi pe Ilie Bolojan, cel care va asigura interimatul funcţiei, până la alegerile prezidenţiale din luna mai.
Klaus Iohannis îl va întâmpina pe preşedintele care preia interimatul la Palatul Cotroceni, Ilie Bolojan, la Palatul Cotroceni, iar cei doi vor avea o discuţie tete-a-tete.
Ulterior, Klaus Iohannis va merge pe Platoul Marinescu, unde sunt întâmpinaţi şefii de stat, în cadrul vizitelor oficiale, unde va avea loc ceremonia de final de mandat. Se va intona imnul naţional, preşedintele va saluta garda de onoare şi va părăsi Palatul Cotroceni.
Ilie Bolojan: Voi încerca prin atitudinea pe care o voi avea să-i respect pe cetăţenii României
Ilie Bolojan a declarat la finalul Şedinţei Birolului Politic Naţional al PNL că, prin vacantarea postului de preşedinte al României, conform legii, preşedintele Senatului exercită această poziţie în calitate de preşedinte interimară.
„Această exercitare aduce două constrângeri. Nu mai poţi exercita atribuţiile de preşedinte al senatului şi nu mai poţi ocupa funcţii de conducere în partidele politice. Prin urmare, în această seară am fost suspendat din funcţia de preşedinte al Partidului Naţional Liberal pe perioada exercitării acestui mandat de trei luni de zile, iar domnul prim-vicepreşedinte Cătălin Predoiu a fost votat în unanimitate de Biroul Politic Naţional în calitate de preşedinte interimar. Dânsul, alături de ceilalţi colegi, va asigura conducerea Partidului Naţional Liberal în următoarele trei luni”, a spus Bolojan după şedinţa conducerii partidului.
Ilie Bolojan a anunţat direcţiile pe care şi le vor asuma în perioada următoare în numele PNL, parlamentarii şi echipa de miniştri. “O direcţie importantă este să fim ceea ce am încercat în toată această perioadă, un partid responsabil, un pilon de stabilitate pentru coaliţie şi pentru ţara noastră. Şi aceasta este o direcţie importantă pe care o vom susţine în perioada următoare, în plan guvernamental şi parlamentar”, a spus Bolojan.
“Vom susţine măsurile pentru consolidarea fiscală, prin reducerea deficitului, prin scăderea cheltuielor de funcţionare a statului. De asemenea, vom susţine absorbţia de fonduri europene, prin urgentarea îndeplinirii tuturor condiţionărilor legate de jaloane, în aşa fel încât România să-şi poată accesa banii europeni, pentru ca volumul de investiţii care a fost estimat anul acesta să fie atins, în aşa fel încât să creăm condiţii de dezvoltare în anii următori pentru români”, a mai spus preşedintele interimar Ilie Bolojan.
„Sunt deci pregătit ca începând de mâine să exercit această poziţie onorantă la Cotroceni, încercând ca prin atitudinea pe care o voi avea să-i respect pe cetăţenii României, să fac acest lucru cu decenţă, să susţin stabilitatea ţării noastre, să garantăm partenerilor noştri internaţionali că România este o ţară de încredere şi să reprezentăm cu demnitate România în exterior”, a mai declarat Ilie Bolojan.
Demisia lui Klaus Iohannis, o premieră în politica românească
Klaus Iohannis şi-a dat luni demisia din funcţie, în contextul în care în Parlament se pusese în mişcare procedura de suspendare a sa din calitatea de şef al statului. El a susţinut că procedura de suspendare ar duce România în criză şi ”nu va înţelege absolut nimeni ce rost are un astfel de demers, când preşedintele în funcţie va pleca oricum”. ”Mai pe româneşte, vom fi efectiv de râsul lumii”, a arătat Klaus Iohannis, luni, la anunţarea demisiei.
“Pentru a scuti România şi pe cetăţenii români de această criză, de această evoluţie inutilă şi negativă, demisionez din funcţia de preşedinte al României. Voi pleca din funcţie (…) pe 12 februarie. Dumnezeu să binecuvânteze România!”, a transmis Iohannis.
Curtea Constituţională a constatat, marţi, vacantarea funcţiei de preşedinte al României şi a stabilit ca Ilie Bolojan, preşedinte al Senatului, să preia din 12 februarie interimatul la Palatul Cotroceni.
Klaus Iohannis a fost ales şef al statului în două mandate. Ultimul său mandat ar fi trebuit să se încheie la 21 decembrie 2024, însă Curtea Constituţională a anulat alegerile prezidenţiale şi a decis ca Iohannis să rămână la Cotroceni până la alegerea unui nou preşedinte.
Decizia CCR a venit după ce CSAT a desecretizat informaţiile primite de la SRI, SIE şi Ministerul Afacerilor Interne cu privire la campania electorală derulată de Călin Georgescu la alegerile prezidenţiale.
Atribuțiile președintelui interimar, conform Constituției
Președintele interimar preia doar atribuțiile constituționale ale președintelui, cu unele limitări:
1. Reprezintă statul român pe plan intern și internațional
2. Promulgă legi și poate cere reexaminarea acestora
3. Poate sesiza Curtea Constituțională în legătură cu constituționalitatea legilor
4. Poate adresa mesaje Parlamentului
5. Poate institui starea de urgență sau de asediu, cu aprobarea Parlamentului
6. Poate numi și revoca miniștri, la propunerea prim-ministrului
7. Îndeplinește funcția de comandant suprem al forțelor armate
8. Poate participa la ședințele Guvernului
Limitări ale președintelui interimar, conform Constituției
Conform articolului 98, alineatul (2) din Constituție, președintele interimar nu poate îndeplini atribuțiile prevăzute de articolele 88-90, adică:
- Nu poate dizolva Parlamentul.
- Nu poate iniția un Referendum.
- Nu poate adresa Parlamentului mesaje politice.
Art. 88 – Mesaje
Preşedintele României adresează Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale naţiunii.
Art. 89 – Dizolvarea Parlamentului
(1) După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.
(2) În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată.
(3) Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă.
Art. 90 – Referendumul
Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional.
Ce se întâmplă dacă președintele interimar săvârşeşte fapte grave: procedură identică celei pentru președintele ales
Art. 99 – Răspunderea preşedintelui interimar
Dacă persoana care asigură interimatul funcţiei de Preşedinte al României săvârşeşte fapte grave, prin care se încalcă prevederile Constituţiei, se aplică articolul 95 şi articolul 98.
Președintele interimar își exercită funcția până la revenirea președintelui titular sau până la alegerea unui nou președinte, în cazul vacanței definitive a funcției. (sursa)
