Americanii trebuie să decidă la 5 noiembrie pe cine trimit la Casa Albă până în 2029, dar preşedintele Statelor Unite nu este ales prin sufragiu universal direct, pentru că se ţine seama de particularităţile şi importanţa statelor în sistemul federal american. BFMTV.com analizează particularităţile acestui scrutin şi ce este de aşteptat.
Peste 240 de milioane de americani sunt chemaţi să îşi aleagă preşedintele până marţi, 5 noiembrie, inclusiv. Câteva zeci de milioane – peste 76 de milioane mai exact – au votat deja anticipat până duminică, 3 noiembrie.
Este o bătălie care va decide cine va conduce cea mai bogată şi mai puternică ţară din lume timp de patru ani. Kamala Harris, care ar fi prima femeie preşedinte, şi Donald Trump, care doreşte să revină în funcţie după mandatul 2017-21, au păreri diferite în ceea ce priveşte sprijinul pentru Ucraina şi NATO, tarifele care ar putea declanşa războaie comerciale, dreptul la avort, taxe şi principii democratice de bază.
Candidaţii sunt la egalitate în şapte state care au faima de a decide alegerile.
De la ultimele alegeri prezidenţiale, din 2020, neîncrederea în instituţii a domnit printre mulţi dintre susţinătorii lui Donald Trump, care încă mai cred că realegerea sa de acum patru ani a fost împiedicată printr-un vot fraudulos.
Alegerile din acest an se anunţă a fi o cursă extrem de strânsă. Conform majorităţii sondajelor, Kamala Harris conduce în intenţiile de vot la nivel naţional, dar marja pe care o are este extrem de mică şi scade pe măsură ce se apropie scrutinul.
În aceste condiţii, multe dintre aceste sondaje indică de fapt că adversarul său republican va câştiga alegerile. Motivul: modul în care funcţionează sistemul de vot american, care este foarte diferit de cel european.
CUM FUNCŢIONEAZĂ SISTEMUL DE VOT AMERICAN?
Preşedintele Statelor Unite este ales prin sufragiu universal indirect într-un singur tur de scrutin.
Alegătorii marchează pe buletinul de vot sau pe o maşină de vot căsuţa corespunzătoare candidatului la preşedinţie pe care îl aleg (şi vicepreşedintele său). Ei pot alege între Donald Trump sau Kamala Harris, dar şi alţi candidaţi marginali, precum candidata Partidului Verde, Jill Stein, sau Robert Kennedy Jr, independent care îl susţine pe Donald Trump.
În realitate, însă, americanii nu votează direct pentru aceste nume, ci pentru cei 538 de electori care alcătuiesc ceea ce se numeşte Colegiul Electoral. Ei sunt cei care vor vota în numele electoratului pentru unul dintre cei doi candidaţi. Pentru a fi ales preşedinte, un candidat trebuie să obţină voturile a cel puţin 270 dintre aceştia.
CINE SUNT MARII ELECTORI?
Fiecare stat are un număr de electori raportat la numărul de reprezentanţi pe care îi are în Congres: 100 de senatori – doi pentru fiecare stat – şi 435 de reprezentanţi, distribuiţi în funcţie de populaţia statului. Rezultă astfel un total de 535 de electori, la care se adaugă trei alocaţi Washington D.C., capitala ţării, care nu are niciun reprezentant în Congres.
În acest an, cel mai populat stat, California, are 54 de electori. Cel mai puţin populate state, precum Alaska, Delaware şi Vermont, au fiecare câte trei electori. Aceste cifre se pot modifica în funcţie de recensământ.
Reprezentanţii alegătorilor în Colegiul Electoral sunt numiţi în mod diferit în fiecare stat. Aceştia sunt adesea aleşi locali sau susţinători aleşi de partide.
Desemnarea modului de vot în Colegiul Electoral se bazează pe principiul „câştigătorul ia totul”, adică: acel candidat care obţine majoritatea voturilor într-un anumit stat câştigă toate voturile reprezentative alocate statului respectiv în Colegiul Electoral. Excepţiile sunt Nebraska şi Maine, unde „marii electori” sunt alocaţi pe o bază proporţională.
Acest sistem înseamnă că un candidat poate câştiga cursa pentru Casa Albă fără a avea cel mai mare număr total de voturi la nivel naţional. S-a întâmplat în 2016, când Donald Trump a fost ales preşedinte al SUA, deşi contracandidata sa, democrata Hillary Clinton, câştigase votul popular cu o marjă de două procente faţă de el.
CUM VOTEAZĂ AMERICANII?
Mai mult decât o simplă zi de alegeri, 5 noiembrie marchează sfârşitul votului. Este, de fapt, ultima zi în care alegătorii îşi pot exprima votul, pentru că în 47 de state este posibil să se voteze anticipat de ceva timp. Secţiile de votare sunt deschise în avans, la ore care variază în funcţie de localitate.
Acest lucru oferă flexibilitate calendarului electoral, mai ales că ziua alegerilor este întotdeauna într-o marţi.
La 3 noiembrie, cu doar două zile înainte de ziua alegerilor, peste 51 de milioane de persoane votaseră deja.
De asemenea, este posibil ca americanii să voteze prin corespondenţă, adică fără a fi necesar să se meargă la o secţie de votare, ci prin trimiterea unui plic cu buletinul de vot completat. Şi aici, fiecare stat îşi defineşte propriile proceduri.
În 2020, un an marcat de pandemia de Covid-19, tabăra lui Donald Trump a criticat sever votul prin corespondenţă, considerând că „frauda electorală” denunţată rezidă în esenţă în numărarea acestui tip de vot.
CE SUNT STATELE „SWING” ŞI DE CE SUNT IMPORTANTE?
Timp de mai multe săptămâni, toate privirile au fost aţintite asupra aşa-numitelor „swing states”, state-cheie, state-pivot sau chiar „purple states”, adică state „violet”, pentru că pot deveni fie roşii, adică pot fi câştigate de republicani, fie albastre, culoarea democraţilor.
În alegerile prezidenţiale americane, în care statele sunt de o importanţă vitală, rezultatul în unele dintre ele este dat ca sigur: istoric, ele au fost câştigate de un anumit partid, cum ar fi California de democraţi sau Texas de cealaltă tabără. La mijloc, există state în care victoria este mult mai strânsă şi în care, în alegerile recente, culoarea câştigătoare s-a schimbat.
Din statele susceptibile a fi câştigate în avans, potrivit site-ului de specialitate FiveThirtyEight, care este un agregator al principalelor sondaje realizate peste Atlantic, Kamala Harris poate conta pe 183 de electori siguri şi 44 de electori probabili, faţă de 122 şi, respectiv, 95 pentru Donald Trump. În ambele cazuri, cei 270 de electori necesari pentru a câştiga nu sunt acolo. Prin urmare, trebuie câştigate alte state din afara bastioanelor fiecărui partid.
Anul acesta, există şapte „swing states”: Arizona, Carolina de Nord, Georgia, Michigan, Nevada, Pennsylvania şi Wisconsin. Împreună, acestea reprezintă 93 de voturi reprezentative valoroase.
În consecinţă, campaniile celor doi candidaţi principali s-au concentrat în principal asupra acestor state.
Potrivit unui studiu al companiei de analiză ADImpact publicat la sfârşitul lunii august 2024, aproape 589 de milioane de dolari fuseseră deja cheltuiţi pentru publicitate în aceste state între sfârşitul lunii martie şi luna august, pentru toate partidele combinate.
În 2020, Joe Biden a fost declarat câştigător al alegerilor abia după ce au fost anunţate rezultatele din Pennsylvania.
DE CE REZULTATELE NU VOR FI DISPONIBILE IMEDIAT
Numărarea voturilor începe imediat după închiderea urnelor. Prin urmare, este posibil să se cunoască rezultatul încă din seara zilei votării.
Cu toate acestea, în 2020, a fost nevoie de mai mult de trei zile pentru ca principalele media americane să anunţe victoria lui Joe Biden.
Unul dintre principalele motive a fost creşterea numărului de voturi prin corespondenţă, care a încetinit procesul de numărare a voturilor. După cum subliniază The New York Times, acest proces durează mai mult timp, deoarece implică mai multe etape: în primul rând, există verificări suplimentare pentru a se asigura că alegătorul nu a încercat să voteze şi în persoană. În al doilea rând, persoanele responsabile cu numărarea voturilor trebuie să deschidă buletinele de vot şi să le aplatizeze (deoarece au fost împăturite) înainte ca acestea să poată fi introduse într-un tabulator, pentru a fi numărate. Unii funcţionari pledează pentru ca buletinele de vot să poată fi deschise şi aplatizate în prealabil, însă acest lucru nu este (încă) permis.
Potrivit The New York Times, este de aşteptat ca anul acesta numărătoarea să dureze mai puţin decât în 2020, deoarece mai puţine persoane vor fi votat prin corespondenţă (faţă de votul din pandemie) şi deoarece secţiile de vot au dobândit mai multă experienţă.
La precedentele alegeri prezidenţiale, Donald Trump a atacat votul prin corespondenţă, deoarece rezultatele iniţiale îl plasau uneori în frunte în anumite comitate din statele oscilante, dar această tendinţă s-a inversat după numărarea tuturor voturilor, ceea ce l-a determinat pe miliardar să vorbească despre fraudă. NYT spune că este vorba pur şi simplu de ceea ce unii democraţi numesc „miracolul roşu”, şi anume faptul că mult mai mulţi democraţi decât republicani aleg să voteze prin corespondenţă, ceea ce duce la înregistrarea târzie a voturilor democraţilor.
În plus, majoritatea persoanelor care locuiesc în oraşele mari votează pentru democraţi şi, în general, secţiile de votare sunt ultimele care sunt numărate, din cauza numărului mare de buletine de vot.
CUM ESTE CERTIFICAT VOTUL?
Odată ce rezultatele finale au fost comunicate presei, mai sunt de parcurs o serie de etape. Cele 3.000 de comitate ale ţării (unităţi administrativ-teritoriale) au termen până la 11 decembrie pentru ca rezultatele să fie certificate oficial de statul lor. Aceste perioade permit soluţionarea eventualelor contestaţii sau depunerea de apeluri.
Apoi, la 17 decembrie, „marii electori” se reunesc oficial în capitalele statelor lor respective pentru a-şi exprima votul solemn pentru preşedinte şi vicepreşedinte. Voturile trebuie să fie primite de Washington înainte de ziua de Crăciun.
La 6 ianuarie, în cadrul unei sesiuni comune a Congresului, voturile vor fi numărate oficial, iar preşedintele Senatului va putea anunţa rezultatul alegerilor. În această zi, în urmă cu patru ani, susţinătorii lui Donald Trump au invadat Capitoliul, violenţe soldate cu cinci morţi în rândul insurgenţilor şi al poliţiştilor.
Statele Unite nu vor avea un nou preşedinte până la 20 ianuarie 2025. În această zi, Ziua Învestirii, el va depune jurământul şi va intra în Casa Albă începându-şi oficial mandatul.
ALEGERI PENTRU CONGRES ŞI ALTE VOTURI
Toţi ochii sunt aţintiţi asupra cursei prezidenţiale. Dar acesta nu este singurul scrutin care va avea loc marţi, 5 noiembrie.
Alegătorii americani sunt chemaţi să se pronunţe cu privire la o serie de alte probleme, începând cu alegerea membrilor Congresului – toate locurile din Camera Reprezentanţilor vor fi reînnoite, precum şi 33 dintre cele 100 de locuri din Senat. Aceste alegeri sunt deosebit de importante, deoarece componenţa Congresului ar putea facilita sau, dimpotrivă, împiedica politicile noului preşedinte.
În mai multe state, buletinul de vot are mai multe pagini, deoarece este posibil să se voteze în acelaşi timp pentru un secretar de stat, guvernator, procuror general sau judecător.
Mai multe state, cum ar fi Ohio şi Utah, de exemplu, trebuie să aleagă şi membrii Consiliului de Educaţie, care este responsabil de gestionarea şcolilor publice de la grădiniţă până la liceu.
Alte alegeri, mai specifice locului, se află pe acelaşi buletin de vot: directorii serviciilor de transport sau chiar şerifii.
Şi asta fără a pune la socoteală referendumurile locale sau propunerile legislative sau politicile locale. De exemplu, o serie de state vor vota cu privire la protejarea dreptului la avort sau cu privire la perioada de aşteptare înainte de avort. (news.ro)
