Se va vedea pe 14 august, când vor apărea datele privind evoluţia PIB pe trimestrul al II-lea, raţiunea principală pentru care banca centrală a decis în această săptămână scăderea ratei de politică monetară de la 6,75% la 6,5%, în condiţiile în care creşterea economică de doar 0,5% de pe T1 este departe de prognoza guvernului, de 3% pentru tot anul.
Sorin Pâslaru: Dacă nu era sincopa pieţelor financiare internaţionale de la începutul săptămânii, provocată de căderea din Japonia şi surpriza negativă a şomajului din SUA, decizia Băncii Naţionale de reducere cu 0,25% a ratei de politică monetară ar fi fost de necontestat.
Şi rata inflaţiei în scădere mai mult decât estimările, şi creditarea aflată la niveluri joase, şi încetinirea creşterii economice, dar şi complacerea băncilor de a plasa la BNR excesul de lichiditate la dobânzi foarte bune în loc să dea credite de investiţii, recomandau scăderea dobânzii.
Însă cutremurul de pe pieţele financiare internaţionale şi volatilitatea în creştere, mai ales pentru fluxurile internaţionale financiare de care are nevoie România pentru finanţarea deficitului bugetar şi a deficitului de cont curent, recomandau o oarecare prudenţă, şi probabil că au fost voci în Consiliul de Administraţie al BNR care au cerut menţinerea dobânzii.
De altfel, majoritatea analiştilor preconizau că BNR nu va micşora dobânda. Ei au uitat însă că suntem într-un an de alegeri, inclusiv alegeri pentru Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale, iar următoarea şedinţă de politică monetară este abia în octombrie, după expirarea mandatului actualului board.
Scăderea dobânzii nu numai că va da un suflu creditării pentru consum, pentru investiţii şi pentru achiziţii rezidenţiale, dar va ieftini şi finanţarea deficitului bugetar, aflat în creştere. Un deficit pentru care BNR avertizează destul de dur guvernul.
„Incertitudini şi riscuri mari decurg din conduita politicii fiscale şi a celei de venituri, având în vedere pe de o parte execuţia bugetară din primele şase luni ale anului, dinamica salariilor din sectorul public şi impactul integral al noii legi a pensiilor ”, se spune în comunicat.
„Incertitudini şi riscuri mari” în ceea ce priveşte execuţia bugetară este un termen destul de tare prin care BNR critică astfel, în mod deschis politica prea laxă a guvernului, care deşi strânge venituri cu 13% mai mari pe primele şase luni, permite cheltuieli cu 21% mai mari faţă de anul trecut, mult peste buget, astfel încât deficitul bugetar este deja la 3,6% din PIB şi s-ar putea îndrepta lejer spre 7% din PIB anul acesta.
Destul de rar, ambele politici, monetară şi fiscală, au acelaşi sens. „Cadoul” făcut guvernului Ciolacu s-ar putea întoarce împotriva stabilităţii financiare dacă turbulenţele de pe pieţele financiare internaţionale vor continua. În aceste situaţii, deţinătorii de capital se retrag în primul rând de pe pieţele de la periferie, considerate riscante. Când dobânda de politică monetară din Statele Unite este încă la 5% este greu pentru pieţele periferice, precum România, să rămână atractivă cu randamente de 6%.
Dacă pe 14 august vom afla că nivelul creşterii PIB pe T2 este sub 2%, atunci se va vedea cu adevărat raţiunea pentru care a fost luată această decizie.
Indicatorii de frecvenţă înaltă ai comerţului, ai industriei şi ai construcţiilor, din perioada aprilie-iunie 2024, arată bine, însă economiei îi lipsesc investiţiile private.
Fondurile din PNRR stau în conturi la BNR, fiind bune deocamdată doar pentru rezervele internaţionale în valută, iar din exerciţiul financiar 2020-2027 nu s-a tras niciun euro la fonduri structurale.
La PNRR execuţia bugetară arată absorbţie de doar 500 mil. euro pe primele şase luni ale anului, în condiţiile în care trebuie cheltuite 29 mld. euro până decembrie 2026.
Antreprenorii sunt nervoşi că ANAF-ul vine peste ei cu tot felul de reglementări, iar digitalizarea a ajuns o sperietoare în loc să fie un ajutor. În plus, toată lumea dă ca sigură creşterea taxelor în 2025, aşa încât încrederea de a trece la investiţii, la extinderi de operaţiuni şi la noi angajări nu este suficientă.
Însăşi BNR, în comunicat, alimentează temerile privind acest pachet fiscal. „Măsurile fiscal- bugetare ce ar putea fi implementate în perspectivă în scopul continuării bugetare, în contextul planului fiscal-structural pe termen mediu prezumat a fi transmis CE în toamna acestui an”, sunt listate ca factor de incertitudine şi de risc.
Una peste alta, BNR dă un semnal bun pentru economie, de încredere, în condiţiile acestea destul de complicate, atât intern cât şi internaţional.
Pe plan extern, focarele de tensiune nu dau niciun semn de rezolvare, dimpotrivă, iar competiţia electorală din America va fi la un nivel cu mult mai ridicat faţă de celelalte alegeri şi va avea consecinţe puternice, inclusiv pe pieţele financiare internaţionale.
Atuul principal al României – că este pe şinele unei convergenţe cu economiile dezvoltate – va putea fi în continuare valabil, însă terenul pe care înaintăm este din ce în ce mai nesigur şi mecanicul de pe locomotivă trebuie să fie foarte atent la semafoare. (ZF.ro)
