La scurt timp după integrarea României în Uniunea Europeană, în 2007, a început un puternic exod al forței de muncă spre vestul continentului. Milioane de oameni instruiți, experimentați în diverse domenii, au plecat în state precum Spania, Italia, Germania și Franța, motivați de venituri mai bune. De câțiva ani, țara noastră a ajuns în ipostaza statelor occidentale, de gazdă pentru cetățeni care caută un trai mai bun, departe de casă. Astfel, muncitori din Asia și Africa vin în România pentru a acoperi golul lăsat liber de ai noștri, în domenii ce presupun în special muncă fizică.
Locurile de muncă din domenii precum construcțiile, HoReCa sau „delivery” nu mai atrag angajați români ca pe vremuri. În lipsa unor salarii motivante aici, mulți preferă să plece în Occident, pentru a presta aceeași muncă. La nivel național există peste 7,8 milioane de persoane active în câmpul muncii și peste 450.000 de șomeri, susținuți de stat, în condițiile în care munca forțată este interzisă prin Constituție, dar și prin tratatele la care România este parte, cum ar fi Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).
În acest context, în ultimii ani, România a fost nevoită să importe masiv forță de muncă din state exotice. În doar cinci ani de zile, numărul muncitorilor străini din țara noastră aproape că s-a triplat. Majoritatea provin din Asia, din state cu un standard de viață destul de modest. În ultima perioadă, cel mai des îi asociem cu domeniul „delivery” – livratori de mâncare pe scuter, trotinetă sau pe bicicletă.
„În contextul emigrației și al tendințelor demografice negative, imigrația legală poate fi o soluție pentru a compensa deficitul de forță de muncă de pe piața internă a muncii, pentru a acoperi lipsurile pentru anumite calificări și pentru a susține creșterea economică.
Una din măsurile luate de Guvernul României, în sensul acoperirii deficitului de forță de muncă pe piața internă, constă în stabilirea contingentului de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă.
Astfel, la propunerea Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, în concordanţă cu politica privind migraţia forţei de muncă şi luând în considerare situaţia pieţei muncii din România, se stabileşte anual, prin hotărâre a Guvernului, contingentul de lucrători nou-admişi pe piaţa forţei de muncă”, a transmis Ministerul Muncii, pentru Ziare.com.
De la 50.000, la aproape 150.000 de muncitori străini în România, în doar 5 ani
În urmă cu cinci ani de zile, la final de 2019, înainte de debutul crizei „COVID”, numărul angajaților străini din România era de puțin peste 50.000. La jumătatea anului curent, peste 140.000 de muncitori din afară lucrează în țara noastră, iar numărul ar putea crește până la finalul anului.
„Prin HG nr. 1338/2023 privind stabilirea contingentului de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă în anul 2024, a fost stabilit un contingent de 100.000 de lucrători nou – admişi pe piaţa forţei de muncă din România în anul în curs.
În situația în care numărul cererilor pentru eliberarea de avize de muncă/detașare este mai mare decât contingentul pe tipuri de lucrători nou-admişi pe piaţa forţei de muncă, contingentul poate fi suplimentat prin hotărâre a Guvernului, în baza unui memoriu justificativ, la propunerea Ministerului Muncii și Solidarității Sociale”, a transmis Ministerul Muncii, pentru Ziare.com.
În 2015, puțin peste 20.000 de străini aveau contract de muncă în România.
Cum a evoluat numărul angajaților străini în România, în ultimii ani
Ministerul Muncii a transmis pentru Ziare.com datele referitoare la forța de muncă din țara noastră:
– mai 2024 – 140.865
– decembrie 2023 – 129.889
– decembrie 2022 – 103.255
– decembrie 2021 – 72.527
– decembrie 2020 – 56.432
– decembrie 2019 – 51.078
– decembrie 2018 – 35.150
– decembrie 2017 – 30.396
– decembrie 2016 – 26.084
– decembrie 2015 – 21.657
Din ce țări provin muncitorii străini
Majoritatea muncitorilor străini, care muncesc legal în România provin din Nepal (Asia, sud-vest de China) și din Sri Lanka (Asia, la sud de India, stat insular, în Oceanul Indian). Important de remarcat, peste 8.000 de cetățeni nu au cetățenie. De asemenea, numărul ucrainenilor care muncesc în țara noastră a crescut puternic în ultimii ani.
– Nepal – 25.982
– Sri Lanka – 17.101
– Turcia – 10.000
– India – 9.667
– apatrizi – 8.378
– Rep. Moldova – 7.376
– Ucraina – 7.342 (înainte de războiul din estul țării, în 2021, 2.162 de ucraineni munceau legal în România)
– Bangladesh – 7.212
– China – 3.749
– Italia – 3.568
– Pakistan – 3.315
– Vietnam – 2.858
– Filipine – 2.643
– Egipt – 2.384
– Ungaria – 1.637
– Serbia – 1.577
– Grecia – 1.527
– Siria – 1.514
– Germania – 1.411
– Franța – 1.352
– Maroc – 1.123
– Bulgaria – 1.103
Muncitorii care provin din state cu sub 1.000 de reprezentanți în țara noastră nu au fost incluse în acest articol. Cert este că în România există persoane active ce provin din aproape toate țările lumii.
În ce domenii activează muncitorii străini din România
Cei mai mulți muncitori străini aflați pe teritoriul României activează în industria prelucrătoare și în construcții. Urmează apoi comerțul și HoReCa.
– Industria prelucrătoare – 27.773
– Construcții – 25.121
– Comerț cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor – 19.882
– Hoteluri și restaurante – 15.100
– Activități de servicii administrative și activități de servicii suport – 10.551
– Transport și depozitare – 7.135
– Activități profesionale, științifice și tehnice – 5.668
– Informații și telecomunicații – 4.190
– Agricultură, silvicultură, pescuit – 2.803
– Distribuția apei, salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare a terenurilor – 1.983
– Alte activități de servicii – 1.763
– Sănătate și asistență socială – 1.659
– Învățământ – 1.652
– Tranzacții imobiliare – 1.152
– Activități de spectacole, culturale și recreative – 1.116
– Industria extractivă – 486
– Intermedieri financiare și asigurări – 485
– Administrație publică și apărare, asigurări sociale din sistemul public – 479
– Producția și furnizarea de energie electrică și gaze – 118
– Activități ale gospodăriilor private – 57
– Activităților și ale organizațiilor și organismelor extrateritoriale – 7
– Domeniu de activitate necunoscut – 2.442.
Repartizarea muncitorilor străini pe județe
După Capitală și Ilfov, cei mai mulți muncitori străini se află în Timiș, Constanța, Cluj și Iași. Cei mai puțini sunt raportați în Covasna, Harghita și Vaslui.
– București – 49.272
– Ilfov – 14.673
– Timiș – 7.859
– Constanța – 6.826
– Cluj – 6.406
– Brașov – 4.986
– Iași – 4.378
– Bihor – 3.865
– Arad – 3.625
– Sibiu – 3.481
– Argeș – 3.336
– Sibiu – 3.481
– Prahova – 2.823
– Alba – 2.456
– Galați – 1.916
– Maramureș – 1.860
– Mureș – 1.839
– Suceava – 1.817
– Dolj – 1.666
– Tulcea – 1.443
– Giurgiu – 1.367
– Bacău – 1.260
– Satu Mare – 1.209
– Vâlcea – 1.054
– Hunedoara – 1.009
– Buzău – 1.005
– Olt – 978
– Bistrița-Năsăud – 967
– Caraș-Severin – 815
– Dâmbovița – 750
– Teleorman – 718
– Mehedinți – 710
– Neamț – 678
– Vrancea – 633
– Ialomița – 614
– Gorj – 600
– Călărași – 579
– Botoșani – 560
– Brăila – 555
– Sălaj – 488
– Vaslui – 449
– Harghita – 427
– Covasna – 238
Condiții pentru obținerea cetățeniei române
În următorii ani, mulți dintre străinii veniți la muncă în țara noastră ar putea primi cetățenia română, care se acordă la cerere, în următoarele condiții:
– solicitantul are domiciliu pe teritoriul României de cel puțin 8 ani, dacă e căsătorit cu un cetățean român / are cel puțin 5 ani pe teritoriul României de la data căsătoriei;
– muncește și face dovada că se poate întreține;
– nu a fost condamnat penal;
– nu susține acțiuni teroriste sau un stat cu care România se află în conflict armat;
– cunoaște prevederile Constituției României și imnul național.
Câți bani câștigă un livrator de mâncare în România
Pe fondul restricțiilor impuse în perioada COVID, obiceiurile de consum ale românilor s-au modificat destul de mult. Au început să comande mult mai des prin intermediul aplicațiilor online mâncare, un obicei menținut și în perioada post-COVID. Astfel, nevoia de curieri a explodat.
Cei mai mulți livratori de mâncare se află, de departe, în București. Mulți dintre ei sunt străini, în general asiatici. Cei mai eficienți livratori, cu zece ore lucrate pe zi, pot ajunge să încaseze la final de lună și 10.000 – 12.000 de lei net, cu bacșiș inclus. Însă, acestea sunt excepții. În general, livratorii rămân lună de lună cu 3.000 – 5.000 de lei net la final de lună. Pentru ei este suficient, unii trimit bani și acasă.
Programul de lucru este flexibil, iar veniturile pot oscila de la o lună la alta. Totul depinde de capacitatea de efort a curierilor, deci de numărul cât mai mare de comenzi bifate într-un interval cât mai mare de ore lucrate.
De asemenea, meseria de livrator este prestată și de români, de pensionari și/sau studenți, care onorează comenzile fie cu mașina, fie cu scuterul, fie cu bicicleta sau cu trotineta. (ziare.com)
