Analiză ZF.ro. Cum să locuieşti mai bine. Care sunt zonele cele mai bune din punct de vedere climatic în care să locuieşti în următorii 15 ani? „Dealurile sunt sigure, dar sunt posibile surpările de teren, din cauza defrişărilor. Probabil că Transilvania este cea mai indicată regiune“
♦ Din punct de vedere climatic, meteorologii recomandă zona Transilvaniei, mai înaltă datorită Podişului Transilvaniei, ceea ce face ca şi temperaturile să fie mai uşor de suportat ♦ La fel de potrivită este şi zona Subcarpaţilor, cât mai aproape de munte ♦ Partea de sud şi de sud-est însă va deveni din ce în ce mai fierbinte, făcând locuirea tot mai dificilă.
Canicula tot mai greu de suportat de la un an la altul în marile oraşe, unde betonul face legea, îi determină pe mulţi locuitori din mediile urbane să se gândească ce alternative mai bune există pentru locuire.
Viaţa la ţară nu se potriveşte tuturor, astfel că cei care vor totuşi să rămână orăşeni se orientează tot spre aşezări urbane, dar se întreabă unde este mai bine să se mute astfel încât să resimtă cât mai puţin impactul schimbărilor climatice care avansează tot mai alert.
„Pentru că locuiesc în Bucureşti, la bloc, fiecare vară petrecută în oraş este tot mai greu de suportat din cauza căldurii şi, în condiţiile în care temperaturile sunt pe un trend ascendent de la an la an, cred că viaţa aici, cel puţin vara, va fi foarte dificilă. Acest lucru m-a făcut să mă întreb care ar fi, într-un orizont mediu de timp, de 10-15 ani, cele mai potrivite locuri din punct de vedere meteorologic din România în care să locuiesc astfel încât să nu fiu afectat de fenomenele meteo extreme. Însă dacă în Bucureşti căldura este cea mai mare problemă, trebuie să ţinem cont de faptul că alte regiuni, în special vestul României, sunt afectate de alte fenomene meteo extreme, de la furtuni la inundaţii“, spune Alex, un locuitor din Capitală.
Zonele de câmpie vin şi ele cu temperaturi ridicate, cele de munte cu furtuni, astfel că zona de deal se află mai degrabă pe radarul lui. Aceasta este şi recomandarea meteorologilor, cu câteva menţiuni însă.
„În acest moment, dealurile sunt sigure, pentru că apa se duce la vale, însă există şi surpări de teren, din cauza defrişărilor, ceea ce duce la inundaţii. Odată ce pădurea este tăiată, fără a ţine cont de cum poate fi întinerită, există acest risc. Dacă intrăm în zona forestieră şi facem case, ea va fi afectată. Un pic mai puţină lăcomie în dezvoltarea imobiliară este de dorit“, spune un meteorolog.
Din punct de vedere climatic, el recomandă zona Transilvaniei, mai înaltă datorită Podişului Transilvaniei, ceea ce face ca şi temperaturile să fie mai uşor de suportat. La fel de potrivită este şi zona Subcarpaţilor, cât mai aproape de munte. Partea de sud şi de sud-est însă va deveni din ce în ce mai fierbinte, făcând locuirea tot mai dificilă.
„Ca să fie răcoare, avem nevoie de pădure, temperatura şi spaţiile verzi sunt legate, asta trebuie să înţeleagă şi autorităţile.“
În ceea ce priveşte oraşele, gradul de suportabilitate a temperaturilor, mai ales în sezonul cald, depinde foarte mult de cum se construieşte în interior şi în proximitate, betonul fiind astăzi predominant.
„Trebuie văzut ce anume din ce mai există în jurul oraşelor ar putea ţine puţină răcoare. În zonele cu parc, de exemplu, sunt două-trei grade în minus faţă de celelalte. Nici răbufnirile de vânt din ultima vreme din Bucureşti nu sunt întâmplătoare, pentru că vântul acum nu mai are obstacole pe care să le întâlnească în cale“, mai spune meteorologul.
În condiţiile în care temperaturile devin tot mai ridicate de la un an la altul, Europa încălzindu-se mai rapid decât celelalte continente, valurile de căldură, secetele şi inundaţiile au un impact din ce în ce mai ridicat asupra vieţilor noastre.
„Zonele de sud, sud-est şi vest sunt cele mai expuse temperaturilor mari. Probabil că Transilvania este cea mai indicată regiune unde să-ţi faci o casă în anii următori, acolo amplitudinea fenomenelor extreme fiind mai redusă. Nu este o problemă să ai una-două zile de caniculă uneori, însă când sunt săptămâni întregi poate deveni o problemă“, spune Adrian Tişcovschi, profesor asociat la Facultatea de geografie din cadrul Universităţii din Bucureşti. El este totodată de părere că oraşele mari vor fi tot mai greu de suportat în anii următori, mai ales vara, din cauza multitudinii de asfalt, beton şi ţiglă folosite în construcţii.
Distribuţia autorizaţiilor de construire acordate în România în perioada 2018- 2022 arată că judeţul Ilfov se dezvoltă cel mai mult din punct de vedere rezidenţial, beneficiind de dorinţa celor din Bucureşti de a se muta mai departe de haos şi de aglomeraţie.
Judeţele Timiş, Suceava şi Iaşi se află şi ele în top, cu peste 10.000 de autorizaţii fiecare în acelaşi interval de timp.
„Presiunile antropice au crescut în intensitate în ultimele trei decenii şi sunt în legătură directă cu extinderea aglomerărilor urbane, a căilor de acces către acestea şi instalarea de locuinţe în zone izolate, toate acestea contribuind la reducerea sau dispariţia suprafeţelor acoperite cu vegetaţie forestieră, dar şi la perturbarea ecosistemelor forestiere“, se arată în raportul privind starea pădurilor României din 2020, realizat de Ministerul Mediului.
Totuşi, puţini sunt cei care se gândesc pe termen atât de lung, peste un deceniu, atunci când iau decizia de a-şi cumpăra sau construi o locuinţă. Mai arzătoare este dorinţa de a fi aproape de natură şi spaţii verzi.
„Nu am întâlnit până în prezent cumpărători de locuinţe care să aleagă o anumită zonă geografică sau un anumit produs strict ţinând cont de criterii climatice şi de evoluţia climei estimate pentru următorii zeci de ani. Avem însă de mai mulţi ani clienţi care caută şi aleg să se mute în afara oraşului sau în Făget (cartier din
Cluj-Napoca – n. red.) spre exemplu, care îşi doresc o apropiere mai mare faţă de natură şi un stil de trai sustenabil, inclusiv din punctul de vedere al spaţiului locativ şi al consumurilor de energie“, spune Anamaria Burcă, managing partner la filiala din Cluj-Napoca a companiei de consultanţă imobiliară SVN România.
Dorinţa de a fi mai aproape de natură este replicată şi în alte zone ale ţării.
„În ultimii ani, în special după pandemia de COVID-19, am întâlnit numeroase cazuri de persoane din sudul ţării care au ales să se mute în Braşov sau în localităţile învecinate Braşovului, pentru a fi mai aproape de natură, pentru a avea un stil de viaţă activ, cu numeroase activităţi în aer liber, inclusiv pentru a-şi creşte copiii într-un mediu mai propice – iar dezvoltarea economică pe care o înregistrează Braşovul nu poate să fie decât un argument în plus. Schimbările climatice nu au reprezentat în sine un factor de decizie şi pentru o relocare în Braşov sau în împrejurimi este necesară oricum o perioadă de aclimatizare, ţinând cont că este totuşi un oraş situat la poalele munţilor“, spune Răzvan Caliţa, managing partner la filiala din Braşov a SVN Romania.
Trebuie însă ţinut cont că activităţile economice au un impact puternic asupra temperaturilor globale, care ar putea creşte considerabil în următorii ani la nivelul întregii planete, ceea ce va face ca fenomenele extreme să devină aproape o regulă.
„Recordul pentru cel mai fierbinte an a fost înregistrat în 2016. Există 98% şanse ca cel puţin în unul din următorii cinci ani acest prag să fie depăşit, media temperaturilor anilor din perioada 2023-2027 urmând să fie cu siguranţă cea mai ridicată dintr-un interval de cinci ani“, se arată într-o analiză realizată de New York Times. Aceste recorduri – care nu sunt de dorit – vor avea efecte asupra sănătăţii, a siguranţei alimentare, a gestionării apei şi a mediului, spun specialiştii.
„Locuitorii României nu se pot aştepta la hazarduri de tipul producerii furtunilor tropicale sau uraganelor şi nu au de ce să se pregătească pentru a le face faţă. În schimb, trecerea şi dezvoltarea furtunilor de tipul ciclonilor extratropicali (mediteraneeni) sau a celor convective sunt cele care pot provoca, în zona ţării noastre, episoade cu precipitaţii abundente (rezultând inundaţii şi alunecări de teren), intensificări ale vântului, episoade cu grindină şi chiar tornade, ceea ce le poate transforma în hazarduri naturale pentru România. Valurile de frig şi valurile de căldură sunt şi ele exemple de fenomene extreme ce se pot transforma în hazarduri climatice. Condiţiile asociate producerii de valuri de căldură favorizează şi alte tipuri de hazarduri, cum ar fi incendiile de vegetaţie, episoade de scădere a calităţii aerului şi secetele“, se arată în studiul „Schimbările climatice – de la bazele fizice la riscuri şi adaptare“, publicat pe site-ul Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM).
Potrivit unor proiecţii realizate într-un studiu coordonat de Departamentul Economic şi Social al Organizaţiei Naţiunilor Unite şi citate în documentul de pe site-ul ANM, în 2030, 58,7% din populaţia României va locui în oraşe, iar până în 2050, procentul va ajunge la 66,8%.
Populaţia urbană în România va creşte, până în 2050, cu aproape 10% faţă de nivelul ei din 2010. (Alina-Elena Vasiliu)
