Cristian Hostiuc, ZF.ro: Noi/voi avem/aveţi o părere destul de proastă despre conaţionalii noştri: analfabeţi funcţional, needucaţi financiar, ţărani, manelişti, bombardieri, neam de hoţi, corupţi, leneşi etc. Când vorbeşti cu străinii, cu cei care au stat pe aici, aceştia au o altă părere: românii nu diferă faţă de popoarele lor, nu suntem mai buni sau mai proşti decât alţii, nu suntem mai mult sau mai puţin leneşi, mai mult sau mai puţin corupţi.
Totul depinde de cât de tare strigăm acest lucru. Patronii români îşi pun mâinile în cap când se confruntă cu noua generaţie, în schimb, dacă aceeaşi generaţie, dacă aceiaşi tineri se duc în afară, patronii de acolo au o altă părere, că românii sunt muncitori, pot să ducă mult, sunt mai serioşi decât conaţionalii lor. Cu toţii vorbim despre şcoală, cât de prost a ajuns, copiii nu mai învaţă aşa cum învăţam noi, iar în aceste condiţii, rezultatul nu poate fi altul decât prost.
În schimb, şcolile externe de-abia aşteaptă să vină în România să facă recrutări, considerând că elevii/studenţii români sunt poate mai isteţi decât alţii, nu sunt mai prejos în privinţa inteligenţei etc. Când noi plecăm în afară înjurând, expaţii nu ştiu cum să-şi prelungească mai mult şederea în România sau cum să-şi găsească alte posturi ca să rămână în ţară.
Bineînţeles că este altceva să te duci să lucrezi în afară pe 1.000-2.000 de euro şi altceva când un expat câştigă în România 15.000 de euro pe lună net plus o listă lungă de beneficii. Cum se spune, la aceşti bani şi eu aş rămâne în România. Foarte mulţi intelectuali vor neapărat să scoată în evidenţă că suntem pe penultimul loc din Europa la testele PISA. Dar dacă noi am încerca să facem aceste teste, am vedea că nu suntem mai buni decât alţii.
Dacă am lua numai zona urbană pe testele PISA, am vedea că suntem peste media Uniunii Europene, că elevii români sunt peste cei francezi, germani, austrieci. Însă rezultatul nostru final arată prost din cauza zonei rurale, acolo unde şcoala poate nu este pe primul loc. Bancherii spun despre clienţii lor români că nu au educaţie financiară, că se împrumută mai mult decât pot duce, dar uită să precizeze că aceste credite sunt date de către bănci ştiind că persoana care le ia nu realizează ce înseamnă acel credit.
Creditele în franci elveţieni au fost vândute celor needucaţi financiar de către cei mai educaţi financiar. Şi cel mai ironic este că primii clienţi ai creditelor în franci elveţieni au fost chiar directori şi oameni din bănci.
Cu toţii considerau că dobânda este prea mică şi că nu există risc valutar. Când a venit criza din 2008, când a crescut francul elveţian, primii care aşteptau reducerea cursului CHF la valoarea din momentul acordării creditului erau chiar bancherii, nu oamenii de rând. Bancherii vorbesc despre economii pe termen lung, despre conturi de investiţii, inclusiv pentru copii, dar ce economii poţi să faci când dobânda este de 4%, iar inflaţia este de 16%.
În mod normal nimeni n-ar mai trebui să investească în acest produs de economisire pe termen lung. Toţi analiştii economici, toţi economiştii, toţi bancherii au criticat ani de zile faptul că economia României se bazează pe consum, pe faptul că românii ies cu coşurile pline din supermarket, pe faptul că aruncă cu bani în dreapta şi-n stânga.
Când consumul creştea, inclusiv pe datorie, nu era bine. Acum, când consumul scade, când oamenii sunt mai atenţi cu banii lor, nu e bine pentru că afectează economia. Pentru companiile internaţionale, România este o ţară extraordinară, vânzările pe metrul pătrat sunt printre cele mai ridicate din Europa şi nimeni nu se plânge de acest lucru.
Numai noi ne plângem, numai economiştii ne arată cu degetul. Dacă întrebi chelnerii români care lucrează în restaurantele din Bucureşti, cei mai buni clienţi ai lor nu sunt „străinii care au bani”, ci „românii, care nu au bani”. Străinii nu prea se înghesuie să lase bacşiş, în schimb românii, dacă sunt într-o stare bună, nu se uită la bani, vor ca şi chelnerii să se simtă fericiţi, aşa cum se simt şi ei.
Când au aflat că România este o ţară de videochatiste, mulţi români au sărit în sus. Dar aceste videochatiste sau videochatişti, pentru că sunt şi băieţi, sunt buni consumatori în România, poate îşi ţin banii în bănci în depozite sau conturi de economii, iau un credit, cumpără apartamente, lasă bacşiş la un restaurant, ca şi chelnerii să aibă mai mulţi bani. Suntem cum suntem, suntem cum este ADN-ul nostru – nu putem fi nici nemţi, nici sârbi, nici polonezi, să murim cu sabia în mână, suntem cum venim din istorie.
Dar nu cred că suntem mai prejos decât alţii. Din punct de vedere economic, munca noastră, ceea ce am făcut în ultimii 20 de ani, a asigurat României cea mai rapidă creştere economică din Europa. Această creştere nu a venit pentru că am fi leneşi, ci dimpotrivă. În caz că vă întrebaţi, creşterea economică din ultimul deceniu, când PIB-ul s-a dublat de la 140 de miliarde de euro la 280 de miliarde de euro, a fost susţinută de pariuri, entertainment, de Untold, Electric Castel dar şi de manelişti, de videochat, de piaţa neagră şi gri. (ZF.ro)
