dcnews.ro: Premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, s-a aflat marți la București, pentru o ședință comună de guvern româno-poloneză și întâlniri cu premierul Nicolae Ciucă și președintele Klaus Iohannis. Premierul Poloniei a propus un triunghi complex, format din Polonia, România și Ucraina, după victoria acesteia asupra Rusiei. În deșertul cumplit al diplomației românești, propunerea Varșoviei ar putea fi o oază de speranță.
Puțină lume își mai aduce aminte că, în perioada de maximă efervescență diplomatică din vremea lui Emil Constantinescu și apoi a lui Adrian Năstase, ideea a fost prima dată emisă de București. În ianuarie 1997, președintele Constantinescu și ministrul de Externe Adrian Severin propuneau Europei Centrale și de Est politica trilateralelor. La vremea respectivă, nimeni din Est nu fusese invitat în NATO și nici nu aderase la UE. Constantinescu și Severin au intuit potențialul și au propus la Varșovia prima Trilaterală României, Poloniei și Ucrainei. Omologii lui Constantinescu, Aleksander Kwaśniewskial al Poloniei și Leonid Kuchma al Ucrainei au primit propunerea cu brațele deschise. Din nefericire, instabilitatea politică de la București nu a permis materializarea proiectului. În iulie 97, Polonia a fost invitată în NATO, la Madrid. În 2004 era membru cu drepturi depline al Uniunii Europene și, mai departe, parcursul său a fost incredibil.
În marea criză economică mondială din 2008-2011, Polonia a fost singurul stat din lume care a înregistrat creștere economică. Polonia este vestită la Bruxelles pentru absorbția integrală a fondurilor europene. Polonia este cea mai puternică economie din Est – peste 700 miliarde dolari PIB anul trecut. Polonia a devenit, din toate punctele de vedere, o putere regională. Cu un astfel de parcurs, este o chestiune de maximum 10 ani până când va deveni o mare putere europeană. Milioane de polonezi plecați de 20 de ani la muncă în Europa s-au întors acasă fiindcă economia țării oferă slujbe bine plătite și un mediu social de standard înalt: învățământ, sănătate, infrastructură, respect față de cetățean.
Atenție! Lucrul acesta vine după ”accidentul” de la Smolenks, în 2011, când președintele de atunci al Poloniei, Lech Kaczyński, s-a prăbușit cu avionul unde se afla elita a națiunii poloneze- peste 100 de persoane. Ei încercau să aterizeze pentru a comemora masacrul de la Katyń, cel în care 4.000 de ofițeri polonezi au fost executași cu sânge rece de sovietici.
Încercăm să căutăm modele acolo unde putem să ne avântăm cu gândul, în Japonia sau Coreea de Sud. La o oră de zbor cu avionul de România, Polonia ar fi un excelent model de urmat, dacă la Cotroceni sau în Victoria ar răspunde cineva la telefon.
Polonia fost și este strâns lipită de Statele Unite – politic, economic și militar. În privința birocrației de la Bruxelles a fost de multe ori critică. Marți, la București, premierul Morawiecki spunea că ” Europa de Vest a folosit adesea Polonia și România pentru interesele sale”. Nu trebuie să fim de acord cu acest punct de vedere. Important este însă că Varșovia are un punct de vedere. Diplomatic, Bucureștiul este o mlaștină întunecată: nu știm nimic, nu exprimăm nimic. Își imaginează cineva că ar fi îndrăznit Austria să respingă Polonia în Spațiul Schengen? Polonia avea și ea o Justiție nefuncțională. Când a încercat să o reformeze s-a lovit de ONG-uri și de birocrația de la Bruxelles. S-a îndoit Varșovia? Nu. Și-a urmat drumul și interesul național, iar astăzi Polonia este liderul incontestabil al Europei Centrale și de Est, depășind Austria la PIB-ul general.
Citește și: Polonia își construiește cea mai mare forță terestră din Europa ca să contracareze amenințarea Rusiei
Sigur că nici în Polonia lucrurile nu sunt perfecte, dar dacă vrem să urmărim un model de succes de mare națiune, un model ce ar trebui copiat de România, atunci acesta este modelul polonez. Vă vine să credeți că guvernul de la Varșovia sprijină companiile poloneze, nu doar pe piața internă, ci și în expansiunea pe piețele externe? Nu este de mirare că Polonia are peste 100 de firme cu impact regional. Știți că epantofi, firma care vă oferă atât de multă publicitate pe net, este poloneză? Sunt domenii întregi de la software la energie și industrie grea, trecând printr-o agricultură performantă, unde Polonia are un cuvânt de spus la nivel european.
Din punct de vedere al politicii externe, Polonia, firește, are un proiect de țară pe care l-a făcut cunoscut și la București. Polonia are intenția de crea un Commonwealth nordic, în care să includă Țările Baltice, Finlanda, după război Ucraina și, după dispariția lui Lukashenko, și Belarusul. Polonia înțelege bine potențialul României – din multe puncte de vedere chiar peste al Poloniei și propune Trilaterala Bucureștiului. Asta înseamnă un cuvânt greu de spus în Europa unită.
Nu sunt vorbe goale și desene pe hârtie, Polonia alocă 7,5% din PIB pentru înarmare. Polonia va deveni, dacă nu cumva este deja, cea mai mare putere militară în Estul și în nordul Europei. Sigur, nu concurează cu Germania, dar cele două țări vor mărșălui în același pluton. Cea mai dură atitudine față de Putin și Kremlin o au Polonia și Țările Baltice. Recent, Administrația de la Washington a decis crearea celei de a opta baze militare permanente pe pământ european, unde oare, dacă nu la Poznan, în Polonia. Este un lucru la care diplomația românească nu îndrăznește să viseze.
Succesul copleșitor al Poloniei ar putea fi un semnal de trezire pentru mediocritatea administrației din România. Dacă tot au venit polonezii la București, hai să-i rugăm să ne împrumute niște oameni, poate reușim și noi să ieșim din mlaștină. Mi-e teamă însă că pe malurile Dâmboviței lumea nici nu a încercat să vadă ce vor și polonezii ăștia.
—-
Nota redacției – Titlul editorialului face referire la anecdota din cinematografie cu Tudor Arghezi când poetul ar fi zis „La Buftea aveţi ceva scule, dar ne-ar trebui și niște nemți”.
