Efect neașteptat al recensământului: zeci de orașe din România trebuie să redevină comune
Recensământul la scos la iveală faptul că avem aproape 80 de localități prea mici pentru actuala clasificare. Aproape 40 de orașe au sub 5.000 de locuitori și aproape 40 de municipii au sub 25.000.
Recensământul din 2022 dă „șah-mat” autorităților locale din 80 de orașe și municipii din România, care se văd în situația de a începe demersuri pentru a retrograda statutul administrativ al localității. Iar efectele nu sunt tocmai fericite pentru angajații din administrațiile publice respective, având în vederea că „retrogradarea” localității atrage după sine și diminuarea lefurilor funcționarilor și aleșilor. De asemenea, duce la scăderea taxelor locale.
Aproape 80 de orașe și municipii din România nu mai îndeplinesc criteriul „populație” în ce privește încadrarea lor în această categorie, după cum reiese din datele oferite de Recensământul populației de anul trecut.
Până acum, în România modificările de statut ale localităților erau în sensul creșterii rangului, de la comună la oraș sau de la oraș la municipiu. Aceste schimbări, în jos, ar presupune reducerea numărului de consilieri locali și a salariilor angajaților din primării, dar și a taxelor și impozitelor locale.
Orașe cu mai puțin de 2.000 de locuitori
În țară sunt chiar și orașe care nu au nici măcar 2.000 de locuitori, cum este cazul localităților Nucet, județul Bihor și Băile Tușnad, județul Harghita. Între cele mai cunoscute orașe prea mici, care nu mai pot fi încadrate la această categorie, se mai numără Azuga, Slănic Moldova, Cavnic, Băile Herculane, Sulina, Făurei și altele.
De asemenea, există municipii care nu au nici măcar 10.000 de locuitori. Este cazul Orșovei și Beiușului, dar nici Vatra Dornei, Urziceni, Calafat sau Adjud nu ar mai putea fi municipii, potrivit criteriului populației.
Pe lângă acest criteriu, orașele și municipiile trebuie să îndeplinească și altele. La oraș, trei sferturi din populație trebuie să fie ocupată în activități neagricole, 70% trebuie să aibă apă în casă și 55% baie și WC în locuință. Alte prevederi se referă la spitale, medici, școli, baze sportive, hoteluri, străzi modernizate, spații verzi și depozite de deșeuri
Chiar dacă nu îndeplinesc aceste criterii, unele localități dețin un rang mai înalt decât ar fi normal. La fel cum este nevoie, însă, la trecerea la un rang superior de referendum și decizie a consiliilor locale, tot așa locuitorii și aleșii locali decid trecerea la un rang inferior. (adevarul.ro)
