România a avut în 2019 un deficit comercial cu China de 3,7 mld. euro, adică 22% din deficitul comercial înregistrat, de 17 mld. euro.
preluare din Ziarul Financiar
autor: Miruna Diaconu
Criza actuală va reseta relaţiile dintre Occident şi China. Ţările din vestul Europei şi Statele Unite îşi storc minţile gândind cum să-şi reducă dependenţa de China, dar una este intenţia şi alta fapta. China produce ieftin, competitivitatea ei prin preţ este superioară tuturor economiilor europene. Preţul bun al produselor chinezeşti a provocat României anul trecut un deficit comercial de 3,7 mld. euro, adică 22% din întregul deficit comercial al ţării de 17 mld. euro.
România a importat produse „Made in China“ de 4,5 miliarde euro în 2019, pe când, la capitolul exporturi către China, România a exportat de doar 758 milioane euro. Importurile din China au avut o pondere de 5,3% din totalul de importuri, pe când exporturile către China au reprezentat 1,1% din total exporturi.
„Şi acum, dar şi într-o perioadă normală, distanţa dintre noi şi China face dificile afacerile şi ca atare e preferabil să avem cât mai apropiate sursele de aprovizionare. China a fost sursa de contaminare, ei au anunţat foarte târziu şi e posibil să păţim pe viitor situaţii similare, iar ca să previi aşa ceva preferi să răreşti relaţiile cu respectivii“, spune Mihai Ionescu, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR).
În privinţa partenerilor comerciali ai României, cel mai important dintre aceştia este Germania, atât când vine vorba de importuri cât şi la exporturi. Astfel că România a importat în 2019 produse de circa 17 miliarde euro, dar a exportat doar 15 miliarde euro, adică un deficit comercial de aproape 2 miliarde euro (mai exact 1,94 miliarde euro). Ponderea importurilor din Germania reprezintă 20,2% din totalul de importuri, pe când exporturile către Germania reprezintă 22% din total.
Odată cu pandemia de COVID-19, România, fiind foarte dependentă de China, ar trebui să îşi regândească această poziţie comercială, astfel încât în situaţii similare să poată face faţă cererii mari de produse sanitare şi medicale, dar nu numai, crede Ionescu.
puteți citi articolul întreg aici