ZF.ro ♦ Şeptelul de vaci se menţine pe pantă descendentă, declin început după 2006. ♦ Micii procesatori au dificultăţi în a intra în retailul modern şi nu pot concura cu marii jucători.
În iulie 2022, preţul laptelui de vacă a fost cu 16,2% mai mare faţă de aceeaşi lună a anului trecut, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică. În retail, în funcţie de brand, preţul laptelui ajunge la 10 lei/litru, dar producătorii de lapte crud primesc între 1,65 şi 2,7 lei/litru, astfel că sectorul creşterii vacilor de lapte intră în colaps.
„Vindem ferma pentru că avem costuri foarte mari cu furajele şi preţul laptelui este foarte mic. La noi în zonă de la poarta fermei ne dau 1,65 lei/litru, ceea ce nu acoperă nici măcar o treime din costuri. Nu mai merită să creşti vaci, mai ales că subvenţiile sunt mici şi interesul guvernului pentru acest sector este zero. Procesatorii ştiu că nu avem ce face cu laptele, decât să-l aruncăm, astfel că ţin preţul jos“, spune Alexandru M., un mic crescător de vaci din localitatea Sălişte (judeţul Maramureş), care a postat pe OLX un anunţ de vânzare a fermei cu 11 vaci din rasa Bălţată Românească, pentru 50.000 de lei.
Procesatorii explică faptul că scumpirile în lanţ pun presiune pe costuri, iar o creştere şi mai mare a preţurilor ar afecta şi mai mult vânzările.
„Costurile de transport s-au dublat, salariile au crescut, curentul electric consumat este mult mai scump. Noi plătim preţul pieţei la lapte, 2,5-3 lei per litru în acest moment. Dacă preţul ar creşte, atunci şi produsele noastre s-ar scumpi şi vânzările ar fi şi mai afectate – în condiţiile în care deja au mai scăzut“, a explicat Irina Filip, proprietarul CreamLand, producătorul îngheţatei Cremola. Familia Filip mai deţine şi Comalat, producător de lactate şi brânzeturi.
Ea explică faptul că „deja sunt furnizori mai mici care şi-au înschis fermele. Un fermier mai mare, care produce mii de litri de lapte pe zi vrea să închidă la 31 decembrie, când îi expiră contractul cu un mare procesator. Noi discutăm cu el şi încercăm să găsim soluţii, însă în piaţă avem o problemă concurenţială – dacă produsele Cremola şi Comalat ar fi listatate în mai multe magazine, nu sub 10% din retailul modern, atunci fabrica ar funcţiona la capacitate maximă, nu 9% şi am putea plăti un preţ mai mare pentru lapte, însă în condiţiile în care intrăm cu greu în retailul modern avem o problemă legată de eficienţă“
Ieri, un litru de lapte Napolact, de exemplu, cu 3,5% grăsime costa 7,35 lei în reţeaua Auchan şi 8,19 lei în reţelele Carrefour şi Kaufland, conform datelor de pe site-ul Monitorului Preţurilor, administrat de Consiliul Concurenţei. ZF a luat în considerare preţurile din reţelele mai mari de retail, însă, spre comparaţie, în reţeaua Mega Image trecea de 8,5 lei. Preţul unui litru de lapte Albalact, brand concurent, era de 6,55 lei în Auchan şi 7,55 lei în Kaufland.
Diferenţa dintre preţul pe care îl primeşte producătorul şi cel pe care-l plăteşte consumatorul este dată de faptul că produsul trece prin mai multe mâni. Mai exact, laptele poate fi colectat de la poarta fermei în cisternă, care merge apoi la centrul de colectare, apoi este răcit, proces care are nevoie administrare, lucru pentru care sunt oameni plătiţi, apoi merge spre fabrică, de la fabrica de lapte merge la distribuitor sau direct la retailer, explică Dorin Cojocaru, preşedintele Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui. Pe de altă parte, dacă laptele este luat direct de procesator de la producător, acesta implică transportul de la fermă la fabrică, apoi laptelui i se fac analize de laborator, iar ulterior este prelucrat. Însă, preţul laptelui afişat la raft este politica comerciantului, menţionează Cojocaru. (Florentina Nițu)
