Diana Meseșan: Într-o perioadă când inflația galopantă scade valoarea muncii plătite pe care o faci, ne uităm, într-o serie de două episoade, la munca neplătită pe care milioane de românce o fac zilnic, fără nicio recunoaștere financiară. Munca invizibilă din propria casă.
Ceasul sună la 6 dimineața. Uneori la 5.30. Se ocupă de sandviciurile de dimineață, călcatul hainelor, pregătirea prânzului. Fuge la locul de muncă. De la 7.40 la 16.45 lucrează. După 8 ore se întoarce acasă, unde începe al doilea job. Ăsta e neplătit: spălat, gătit și „timp de calitate cu copiii, măcar o oră”.
Este viața de zi cu zi a Alexandrei Șișu, 45 de ani, angajată, mamă și tată. Seamănă însă cu viața a milioane de alte românce.
Alexandra se descrie ca o „femeie cu normă triplă”. Muncește ca economistă cu normă întreagă în Oradea, se ocupă de treburile casnice și are grijă, ca mamă singură, de doi adolescenți. Soțul ei a părăsit familia când copiii erau mici, povestește ea. Au mai ajutat-o socrii și mama ei, însă, în esență, a fost pe cont propriu, la foc continuu, de ani.
În total, alocă undeva la cinci ore pe zi pentru cele necesare casei. „Fizic”, completează Alexandra. „Cu gândul, aloc și mai mult. Uneori, și noaptea mă trezesc cu gândul la ce mai e de făcut”.
În medie, o femeie din România petrece peste cinci ore pe zi muncind în propria gospodărie și având grijă de familie, spun datele Eurostat. Asta înseamnă 35 de ore pe săptămână, 140 de ore pe lună. E printre cele mai mari valori din UE. Prin comparație, bărbații români dedică mai puțin de trei ore pe zi pentru aceleași activități.
Când vine vorba de îngrijirea copiilor, a bătrânilor sau a persoanelor cu dizabilități din familie, 46% dintre românce alocă pentru asta măcar o oră pe zi, comparativ cu 25% dintre bărbații români. E cel mai mare decalaj de gen din UE, arată Indexul Egalității de Gen la nivel de UE pentru 2019, publicat anual de Institutul European pentru Egalitatea de Gen.
Am stat de vorbă cu trei femei casnice, o economistă și o fostă consilieră de probațiune, despre munca de acasă și cea de îngrijire în propriile gospodării, pentru a înțelege cum se raportează ele la aceste activități, cum le afectează raporturile cu membrii familiei, ce sacrifică și ce câștigă.
Citeşte întreaga ştire: Cât valorează munca invizibilă a femeilor din România: peste 140 de ore pe lună de spălat, gătit, îngrijit copii. „Mă simt ca și cum aș avea 120 de ani”
