România este una dintre țările cu cele mai multe depozite de deșeuri neconforme din UE. Iar în ceea ce privește gestiunea deșeurilor, înregistrează cea mai mare rată de depozitare a deșeurilor din tot blocul comunitar.
Toate depozitele cu reziduuri industriale toxice sunt rezultatul incompetenței și al corupției autorităților române. Majoritatea fiind rezultatul unor privatizări dezastruoase, al hoției și al dezinteresul aleșior față de sănătatea oamenilor și față de mediu.
Tot ce au făcut până acum guvernanții noștri, pentru a rezolva problemele de mediu, au făcut doar forțați de UE. Nici condamnările în justiție sau procedurile de infringement nu au accelerat procesele de ecologizare. Comisia Europeană a deschis mai multe cazuri de infringement pe probleme de mediu împotriva României.
În 2017,Comisia Europeană a acționat în judecată România la Curtea Europeană de Justiție pentru că autoritățile nu au reușit să închidă 68 de depozite municipale de deșeuri neconforme.
Aceste depozite se află în aproprierea unor zone dens populate și reprezintă un risc major pentru sănătatea oamenilor și o sursă de poluare gravă pentru mediu. Toate aceste „gropi” trebuiau închise până la mijlocul lui 2009.
Tot în 2017, a fost deschisă o altă acțiune împotriva României la Curtea de Justiție a UE (CJUE) pentru neîndeplinirea obligației de a revizui și adopta Planul Național de Gestionare a Deșeurilor (PNGD) și programul de prevenire a generării de deșeuri. Autoritățile române trebuiau să revizuiască și să actualizeze acest Plan, cel târziu în 2013.
Până la urmă, guvernul a aprobat Planul Național de Gestionare a Deșeurilor ceea ce a dus la închiderea unei proceduri de infringement.
Însă problema depozitelor de deșeuri neconforme a rămas și, până la momentul actual, România a închis doar 29 dintre cele 68.
Pentru că România nu a închis toate cele 68 de depozite neconforme de deșeuri, în data de 23.02.2022 CJUE a transmis cererea introductivă de instanță având ca obiect procedura de infringement împotriva României privind neexecutarea hotărârii pronunțate de Curte.
Dezastrul
Din cele 39 de depozite neconforme, 23 sunt cu deșeuri industriale periculoase care conțin substanțe toxice dăunătoare sănătății și mediului, și ocupă în total o suprafață de 260 de hectare.
Majoritatea acestor depozite cu reziduuri toxice provin de la întreprinderi comuniste și privatizate dezastruos de statul român.
Situația actuală este de fapt efectul incompetenței sau al corupției instituțiilor românești. Statul a vândut, de multe ori pe bani puțini, combinate industriale care apoi au fost devalizate și falimentate. În cele mai multe cazuri, nu au existat acorduri de mediu sau acestea au fost ambigue.
Noii proprietari au dispărut cu banii, iar în urma lor au lăsat fabrici ruinate și munți de deșeuri toxice.
Intrate în faliment, toate aceste companii nu au mai putu fi trase la răspundere lăsând pe capul statului român ecologizarea costisitoare a depozitelor de deșeuri.
Practic a fost lăsată pe capul românilor pentru că toate aceste costuri de ecologizare sunt achitate, până la urmă, din buzunarul contribuabililor.
Județul Bihor deține tristul record de a avea nouă depozite cu deșeuri industriale periculoase.
Petrolsub SA, fosta Rafinărie Crișana, deține trei dintre acestea, cu o suprafață toatală de 1,48 hectare.
Rafinăria Petrolsub a fost cumpărată în 1995 de Euro Trading Chemicals, firmă controlată de Virgil Măgureanu (fost șef al SRI).
Rafinăria vindea produsele petroliere sub prețul de producție companiei Euro House 2000 SRL, controlată tot de Virgil Măgureanu. La un moment dat, Euro House 2000 nu am mai plătit nimic pentru produsele achiziționate și revândute, iar Petrolsub a intrat în faliment.
Printre acționarii Petrolsub s-a numărat și fostul ministru de interne Vasile Blaga, care a deținut 1,7% din acțiuni.
Depozitul cu deșuri rezultat în urma activității rafinăriei a rămas la Ecodiesel SRL, ultimul proprietar al rafinăriei. Firma, care se află în faliment, era deţinută de trei persoane printre care și fostul fotbalist Călin Bălaj (care a deținut mai multe cluburi și discoteci în Oradea, și a fost cercetat pentru fraudă).
Dar preluarea rafinăriei a fost de fapt o ţeapă rafinăria fiind folosită în tranzacţii frauduloase cu produse petroliere, prejudiciind statul cu zeci de milioane lei.
Anul trecut, Administraţia Fondului pentru Mediu a preluat, în vederea ecologizării, două depozite de deşeuri industriale poluate istoric, din satul Dolea, depozite care au aparținut de Petrolsub.
Petrol Derna SA este fosta Uzină de Prelucrare Derna-Tătăruş, În anii ’90, când Rafinăria Crişana, care asigura materia primă, a intrat în declin şi s-au închis şi minele din ţară, uzina a intrat în faliment.
Petrol Derna SA a fost deținută de Asociaţia foştilor angajaţi şi Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, iar acum este o ruină.
Singura amintire sunt cele două halde, pline cu gudroane acide, rezultate din distilarea petrolului. Depozitele ocupă o suprafață totală de 0,54 hectare și au fost amenajate pe un deal de deasupra satului Derna și prezintă pericol de revărsare.
Otrava rușilor
Cel mai mare depozit de deșeuri industriale periculoase din România se află la marginea Oradei, pe Calea Borșului, pe platforma fostei Societăți Cemtrade SA (fosta ALOR).
Rușii de la Ruskii Aluminium (beneficiarii Cemtrade SA) au lăsat pe capul statului român două depozite cu deșeuri toxice, unul de 72 de hectare, iar celălalt de 34,1.
sursa: ziare.com
