printreranduri.net: În 2019, într-un moment politic important pentru președintele Iohannis și pentru PNL (pe atunci se luptau în stradă și în tranșeele Opoziției cu Dragnea și „ciuma roșie”), președintele a propus un referendum important, una dintre întrebări fiind dacă românii vor ca guvernul să mai modifice legi ale justiției prin OUG. Evident, românii au votat în majoritate pentru a nu se mai schimba niciun act normativ din domeniul Justiției prin ordonanță de urgență.
Trei ani mai târziu, după o hotărâre a Curții Constituționale, la propunerea unui ministru al Justiției de la PNL – adică de la ciuma galbenă și nu cea roșie – Guvernul penelist al președintelui Iohannis în coaliție cu „ciuma roșie” a modificat Codul penal prin OUG, evitând astfel „compromiterea foarte multor dosare aflate pe rolul instanţelor”.
Despre compromiterea referendumului popular din 2019 ministrul PNL nu a suflat o vorbă. Argumentul său pentru calea OUG a fost că nu litera referendumului contează, ci spiritul său. Nici măcar „societatea civilă” nu a mai avut reacția furibundă din perioada 2017-2019. Pasivitatea „luptătorilor” pentru statul de drept este de-a dreptul îngrijorătoare. Sau poate doar complice?
În fine. Ce s-a întâmplat, de fapt? Guvernul a îndreptat o greșeală făcând o altă greșeală: a reglementat prin OUG problema întreruperii prescripției, modificând astfel Codul penal, în condițiile în care referendumul din 2019 interzice ordonanțele de urgență în „domeniul infracțiunilor și pedepselor”. Referendumul consultativ produce efecte obligatorii negative, în sensul că e inadmisibilă legiferarea împotriva rezultatului său – CCR dixit.
Consecințele juridice ale acestei acțiuni guvernamentele sunt simple și exact pe dos față de ceea ce au spus că urmăresc: OUG-ul este neconstituțional pentru motive de formă și nu cred că va exista avocat de penal care să nu o invoce în același timp cu solicitarea constatării împlinirii termenului de prescripție. Conform unor specialiști, OUG-ul e neconstituțional o dată în plus pentru că aceeași reglementare a fost deja în stadiu avansat în Parlament, unde a trecut deja de o cameră.
Consecințele politice sunt că marele Guvern de coaliție pur și simplu și-a bătut joc de votul românilor de la referendumul din 2019. Acum știm exact cât valorează un referendum în România atunci când interesele „înalte” o cer. Fix zero!
Într-o democrație reală, nimeni și nimic nu pot fi mai presus de votul popular, de voința cetățenilor exprimată direct, fie la alegeri, fie la referendum. Cum România nu este o democrație autentică, la noi, sub un pretext bun – că scăpăm de infractori și de hoți, că trebuie să continuăm lupta și alte astfel de povești – poți și să scuipi pe votul popular. Nu doar că nu vei fi amendat de electorat, dar vei fi chiar aplaudat și răsplătit la următoarele alegeri. În același timp, o masă mare de oameni se îndepărtează de la politică și de la implicarea civică. Şi cu cât mai mulți români renunţă să participe la procesul democratic cu atât mai puțin legitim devine acesta.
Să nu ne mire faptul că în 2024, când vom avea patru rânduri de alegeri, la urne vor veni doar vreo 25% dintre români. Sau poate chiar acesta este scopul (ascuns) pe termen lung al acestui gest aparent greșit? Cu cât merg mai puțini la vot (doar activele partidelor), cu atât se câștigă mai ușor alegerile…
sursa – printreranduri.net
