Orasele romanesti au cresterea cea mai rapida din UE, si au propulsat Romania in randul economiilor cu cea mai rapida crestere la nivel mondial. Momentan, Romania a depasit Ungaria ca PIB per cap de locuitor (ajustat la puterea de cumparare). Economic, Bucurestiul este peste Budapesta, Clujul este peste Cracovia, Timisoara este peste Gdansk, Brasov si Constanta sunt peste Katowice sau Porto, arata o analiza a asociatiei UrbanizeHub.
Romania este de departe cea mai dinamica economie din Europa. Intre 2000 si 2019, economia romaneasca a crescut cu 343%, la distanta mare de urmatoarea tara ca performanta – Lituania, cu o crestere de 271% in aceeasi perioada, si la o distanta si mai mare de principalii nostri competitori in regiune – Polonia (155%), Slovacia (133%) si Ungaria (132%).
Datele Eurostat arata ca Romania a plecat de la capatul plutonului (vezi grafic), dar a recuperat rapid ecartul fata de tarile din regiune, si acum suflam in ceafa Poloniei si Ungariei. Este un parcurs ametitor al economiei romanesti, pe care putini dintre noi l-am constientizat – pe de o parte pentru ca nu toti romanii au simtit aceasta crestere in buzunarul propriu (desi salariul mediu pe economie a crescut de la aproximativ 100 Euro in 2000, la aproximativ 700 Euro in 2021), pe de alta parte pentru ca sectorul public nu a tinut neaparat pasul cu sectorul privat.
Orasele care au stiut sa atraga fonduri europene s-au si schimbat la fata (iar cetatenii simt mai bine cresterea economica), in timp ce restul arata, in mare, ca acum 20 ani, chiar daca economia locala a trecut printr-un proces de transformare rapid. Exemplul cel mai emblematic este Bucurestiul. In Barometrul Urban 2020, elaborat de Ministerul Dezvoltarii in cadrul Politicii Urbane, Bucurestiul se plaseaza, in ceea ce priveste gradul de satisfactie al cetatenilor fata de diferite servicii si infrastructura urbana, sub orasele cu 120.000 locuitori – la absolut toate dimensiunile masurate.
Chiar daca nu toate orasele din Romania au avut noroc de primari vizionari si eficienti, majoritatea au avut noroc de un sector privat dinamic. Au fost avantajate orasele mari (cu Bucurestiul beneficiind in ciuda unor adminsitratii nu intotdeauna performante), orasele cu pozitionare geografica avantajoasa (majoritar cele din vestul tarii), orasele cu un mediu academic dinamic si orasele cu adminsitratii performante.
“Fara investitii publice cheie pentru a ajuta si stimula investitiile private in continuare, orasele romanesti nu au cum sa sustina acest ritm de crestere. Bucurestiul este iarasi un exemplu clar in acest sens – cu traficul cel mai congestionat din UE, cu doua ierni cu caldura data cu taraita, cu multe saptamani fara apa calda, cu cladiri ce stau sa cada peste pietoni, si cu marile proiecte de investitii blocate de cateva luni.
Fara investitii cheie in infrastructura si calitatea vietii, orasele romanesti risca sa ramana fara suflu in urmatorii ani sau sa sucombe sub propria greutate. Cand vine vorba de investitii cheie, toata lumea e cu ochii pe cei 80 miliarde de euro in fonduri europene, din care peste 14 miliarde vor fi destinate direct administratiilor urbane. Bineinteles ca aceste resurse sunt vitale, dar nu sunt cele mai importante surse de dezvoltare la indemana oraselor”, scriu cei de la UrbanizeHub.ro.
Atuul principal al oraselor din Romania a fost forta de munca bine pregatita
Cresterea productivitatii individuale in orasele mari din Romania, nu poate fi explicata altfel (nu s-au adus tehnologii inovatoare ca la polonezi, sau know-how mai destept ca la unguri). In tabelul de mai jos se poate observa performanta principalelor zone metropolitane din estul Uniunii Europene.
Ce veti vedea imediat este ca Bucuresti, Cluj, Timisoara, Brasov si Constanta se numara printre cele mai performante zone metropolitane din regiune, in ceea ce priveste PIB-ul pe cap de locuitor. In ceea ce priveste ritmul de crestere, orasele romanesti au inregistrat cea mai accelerata dinamica din Europa. De exemplu, orasele secundare din Romania, au o performanta (atat ca valoare a PIB-ului pe cap de locuitor, cat si in ceea ce priveste ritmul de crestere) net superioara oraselor secundare din Ungaria. Ceea ce inseamna, ca pe un astfel de trend, Romania a ajuns, cel mai probabil, sa aiba acum un PIB pe cap de locuitor (ajustat la puterea de cumparare) peste cel al Ungariei.
(sursa)
