♦ Din 2011, consumatorii de energie din România plătesc prin facturile lunare o taxă pentru susţinerea cogenerării de înaltă eficienţă, adică a producţiei de energie termică şi electrică cu randamente foarte bune ♦ Până anul trecut, s-au strâns aproape 1,7 miliarde de euro în total, bani cu care se puteau ridica de la zero trei centrale de tipul celei realizate de OMV Petrom la Brazi ♦ În realitate, nu s-a construit nimic, România ajungând să importe cantităţi record de energie pentru a ţine becurile aprinse ♦ Subvenţiile vor continua totuşi până în 2023.
Potrivit datelor centralizate de ZF pornind de la rapoartele publicate de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), din 2011 şi până anul trecut din această taxă de cogenerare s-au strâns fonduri de 7,6 miliarde de lei (circa 1,7 miliarde de euro), bani care se duc spre 37 de producători de energie. Printre aceştia se numără Complexul Energetic Oltenia şi Complexul Energetic Hunedoara, două dintre companiile cu cele mai mari pierderi din economia locală, ambele producătoare de energie pe bază de cărbuni.
„Schema de sprijin de tip bonus este destinată în acest fel susţinerii şi promovării sistemelor de producere de energie electrică şi termică în cogenerare de înaltă eficienţă, astfel încurajându-se noi investiţii în tehnologia de cogenerare, precum şi realizarea de lucrări de înlocuire/ reabilitare a instalaţiilor existente. Bonusul este suma de bani pe care un producător de energie electrică şi termică în cogenerare o primeşte pentru fiecare unitate de energie electrică produsă în cogenerare de înaltă eficienţă şi livrată în reţelele electrice ale SEN (Sistemul Energetic Naţional)“, se arată în rapoartele ANRE.