Economia României, măsurată prin produsul intern brut, a crescut cu 775% în ultimii 26 de ani şi marchează cea mai bună creştere dintre ţările din regiune. 37 mld. euro era PIB-ul României în 1998 şi 320 mld. euro a fost puterea economică brută a României în 2023, cifră care a plasat România pe locul doi în regiune, după Polonia.
Răzvan Botea: Produsul intern brut (PIB) al României a crescut de 9 ori în ultimii 26 de ani, iar România a ajuns, în anul 2023, unul dintre liderii regionali, alături de Polonia.
După ce a ieşit din comunism, România a pierdut startul economic, în vreme ce alte ţări din regiune au apăsat pedala investiţiilor străine. Cifrele vorbesc de la sine: în 1998, anul în care s-a lansat Ziarul Financiar, România, o ţară de 23 de milioane de locuitori la momentul respectiv, avea un PIB mai mic decât Ungaria, cu o populaţie la jumătate.
Începând cu anii 2000, cu perspective de aderare la Uniunea Europeană şi la NATO, investiţiile străine au început să curgă în ţară şi datele arată că investitorii abia aşteptau să aducă banii în România. Atunci, ca şi acum, infrastructura de transport trăgea ţara în jos şi Ungaria, Polonia luau încă faţa României. Cu toate acestea, forţa de muncă accesibilă la nivel de cost şi din plin la momentul respectiv a atras banii investitorilor, care au mişcat, la rândul lor, începuturile antreprenoriale din România. Nu toate investiţiile străine au fost un succes pentru economie şi comunitate şi drept exemplu serveşte combinatul siderurgic de la Galaţi, perla industriei României, care, sub conducerea investitorului indian Lakshmi Mittal, a ajuns la jumătatea capacităţii de producţie şi la mai puţin de un sfert din forţa de muncă angajată.
Pe imaginea de ansamblu, însă, capitalul străin a împins economia în sus, iar cifrele statistice confirmă. Mai mult, odată ce s-a aşezat la start, economia României a turat motoarele mai tare decât economiile din regiune şi a înregistrat cea mai mare creştere din regiune.
PIB-ul este măsura pe care economiştii o folosesc pentru o economie. Reprezintă, conform manualului de economie, valoarea adăugată, adică ce se adaugă peste materia primă. Cu cât o economie produce obiecte sau servicii mai sofisticate sau produse finite, cu atât valoarea adăugată, deci PIB-ul, este mai mare. Chiar şi cu avansul din ultimii ani, pe anumite categorii de produse, România exportă materie primă şi importă produse finite, iar valoarea adăugată se produce în alte state. Este cazul mai multor industrii, de la agribusiness – unde se exportă cereale şi se importă aluat congelat – la componentele auto care se produc sau asamblează în ţară – cu excepţia Ford şi Dacia – şi pleacă în Germania sau alte ţări din vest, de unde iese autoturismul pe poarta fabricii. Exemple sunt mai multe, dar lipsa de valoare adăugată din unele zone de producţie din România a fost contrabalansată într-o oarecare măsură de valoarea adăugată produsă de servicii, în special de IT sau de servicii de transport. În servicii, practic este valoare adăugată aproape pură, deşi şi aici este loc de îmbunătăţire, în condiţiile în care IT-iştii români creează, în general, software în alte ţări, iar marile branduri româneşti din tech sunt, încă, puţine.
În ceea ce priveşte structura PIB-ului României, în ultimii 26 de ani, industria şi agricultura au pierdut teren, iar serviciile au câştigat. Spre exemplu, agricultura însemna 14% din PIB-ul României în 1998, iar astăzi mai înseamnă 4%. Industria a scăzut la sub 20% din PIB în 2024, de la peste un sfert acum 26 de ani. Serviciile, unde sunt incluse restaurantele, comerţul sau IT-ul şi transporturile, înseamnă astăzi circa 60% din economie.
Cu bune şi cu rele, cu foarte multe aspecte de îmbunătăţit, economia României nu a stat pe loc în ultimii 26 de ani, dimpotrivă.
PIB-ul este o sumă, dar dincolo de cifre, creşterea de nouă ori indică şi creşterea nivelului de trai din România, a veniturilor şi a oportunităţilor din ţară.
Ca putere economică brută, România a ajuns pe locul doi în regiune, după Polonia, o ţară cu populaţie dublă. Provocarea următorilor ani este alinierea creşterii economice cu creşterea calităţii vieţii din ţară. (ZF.ro)
