… Nu sunt însă și ultimele, pentru că Superman nu se cară înapoi, pe planeta lui, ci direct la Palatul Parlamentului – îi plac palatele, ca ȘEF al Senatului, de unde va mai putea slobozi peste țară noi și noi neadevăruri.
…
HotNews.ro: Bilanțul Guvernului Cîțu: fact checking / Pe fiscalitate, Cîțu se laudă cu lucruri făcute pe vremea lui Orban
Așa cum ne-a obișnuit, fostul Guvern Cîțu ne spune că a făcut numai lucruri „fantastice” – creștere economică mare și cei mai buni din UE („între primele 4 state”). Totuși, sunt unele lucruri cumva amuzante în documentul în care fostul premier își înșiră realizările. Față de cele scrise mai jos, sunt mult mai multe. Le-am luat pe cele mai importante, ca să nu vă plictisiți.
- Bilanțul activității Guvernului Florin Cîțu la finalul mandatului (click pentru a deschide)
1. Documentul spune chiar de la început că „execuția bugetară la 10 luni a condus la un deficit al bugetului de puțin peste 4%, față de ținta de 7,13% pentru întregul an”. E adevărat, dar proiectul rectificării bugetare, pus în dezbatere cu o zi înainte ca noul Guvern să vină la Palatul Victoria ne arată adevărata poveste. A fost 4% pentru că unele ministere nu și-au realizat investițiile, precum și cele pe fonduri europene. Performanța e de fapt negativă. Deficitul e mic fix din cauza asta. Cu alte cuvinte, lucrurile au stagnat.
2. Tot el spune că „cifrele preliminare pentru finalul lunii noiembrie arată că deficitul bugetar va crește marginal față de luna octombrie. În aceste condiții, următorul Executiv va avea un spațiu foarte mare pentru ultima lună față de ținta de deficit de 7,13%“.
Dacă ne uităm pe ce-a de-a doua rectificare bugetară pe care a făcut-o tot Guvernul Cîțu, ce va fi adoptată vineri de Ciucă, vom vedea că au păstrat ținta de 7,13% din PIB. Așadar, dacă în noiembrie va crește marginal, în decembrie va bubui cu circa 3 puncte procentuale. E rectificarea lor, documentul lor, deci spațiul de manevră de care vorbește documentul nu există.
3. Legat de prețuri (inflație), fostul Guvern Cîțu vorbește despre factori globali, lucru adevărat.
Totuși, anul trecut când scădea, și BNR indica „fenomene exogene și scăderea cererii”, Florin Cîțu spunea că PNL a scăzut inflația.
Așa cum am spus și într-un material din vară, dacă am fi mers pe logica lui Cîțu de anul trecut, atunci ar însemna că guvernarea sa nu este bună, dacă a crescut inflația așa de mult, nu? E ca o glumă în care considerăm că premierul sau PNL se considerau atunci adevărate fenomene economice cu putere internațională.
Evident, a fost o aberație ce a zis anul trecut.
4. Câteva lucruri pe fiscalitate făcute de Guvernul Orban, dar Cîțu crede că le-a făcut guvernul său
• a fost eliminată supra-acciza la carburanți (s-a întâmplat în decembrie 2019, de fapt, în timpul Guvernului Orban)
• a fost eliminată supra-impozitării contractelor de muncă cu timp parțial (part-time) (la fel, ca și în cazul anterior)
• a fost eliminat sistemului ineficient și birocratic al plății defalcate a TVA (split TVA) (eliminată tot în decembrie 2019)
• au fost eliminate măsurile promovate de Guvernul anterior prin: eliminarea supra-taxării unor sectoare precum comunicațiile, sectorul financiar-bancar, sectorul energetic, a acelor condiții pentru administratorii pilonului II de pensii (la fel ca mai sus)
• implementarea identificării vizuale on-line, pentru înregistrarea în SPV (s-a întâmplat în vara anului 2020)
5. În ceea ce privește agențiile de rating, se continuă cu aceeași idee, că a fost modificată perspectiva la stabilă de către Moody’s, iar la S&P s-a menținut stabilă. Informația este prezentată ca o mare realizare.
Problema este că perspectivele au fost modificate la negative în timpul guvernării Orban, când era Cîțu ministru al Finanțelor. Atunci PNL, când a făcut bugetul, a promis majorarea pensiilor cu 40%. Agențiile de rating așteptau altceva.
Așadar, după ce au văzut bugetul adoptat, perspectivele au fost modificate la negative.
Răspunsul pe care îl oferă unii liberali este că au aplicat legislația în vigoare, de aceea în bugetul pe 2020 fusese prevăzută creșterea cu 40%. Ideea e că în cursului anului au dat o majorare mai mică, de 14%, adică au modificat legea, lucru pe care îl puteau face și când au realizat bugetul pe 2020. (2020 a fost an electoral și asta spune tot)
Ulterior, în 2021, agențiile de rating au început să revină asupra perspectivei și să o ducă înapoi la stabilă.
Mai ușor de înțeles: este ca și cum stai pe marginea unei unei gropi, cineva te împinge, iar tu te prinzi de ceva și ești pe jumătate în groapă. Persoana care te-a împins se apleacă apoi și te ridică, după care îți spune că dacă nu era el/ea, puteai să mori, dar te-a salvat. (HotNews.ro)
