8.420.741 de oameni au ieșit duminică, 27 septembrie, din case pentru a vota la alegerile locale. Și au votat. Parada cetățenilor responsabili, preocupați de viitorul comunităților locale în care trăiesc, a durat între ora 7 și ora 21. După aceea au circulat intens informațiile, buletinele de vot, numărătorile paralele, învingătorii și apropiații lor, învinșii și anturajul lor diminuat.
8.420.741 de oameni au ieșit din case pe 27 septembrie pentru a se deplasa în 18.794 de secții de votare. În ziua de 27 septembrie 2020, numărul infectărilor raportate de către Grupul de Comunicare Strategică a fost de 1.438.
„Este sigur, se vor lua toate măsurile de siguranță, ieșiți la vot!“
Așa ne-au spus. Dar ne-au spus multe lucruri, în ultimele șapte luni.
Nu e nici o problemă, nu există niciun pericol de infectare, e ca și cum ai merge la supermarket. Iar lumea merge la supermarket în fiecare duminică și nu urlă nimeni că e un pericol pentru sănătate, da?
Da, dar în România nu sunt 18.794 de supermarket-uri. Sunt de șase ori mai puține. Da, sunt 2.763 de supermarket-uri și hypermarket-uri în marile lanțuri ale multinaționalelor, aici fiind incluse și magazinele de proximitate, de tipul Carrefour Market sau Expres, Mega Image, Profi. Mai sunt magazinele locale, unele organizate în mici rețele, dar într-o duminică obișnuită supermarket-urile nu atrag 8.420.741 de oameni.
Și mai e ceva: 4.508.393 dintre cei care au ieșit pe 27 septembrie la vot sunt din mediul rural. Sunt cei mai mulți, cu aproape 600.000 de oameni mai mulți decât cei din mediul urban. Și, surpriză, în mediul rural oamenii nu ies duminica la supermarket. Pentru că nu au supermarket-uri în mediul rural. Din când în când mai vezi câte vreun Profi, într-un sat reședință de comună, dar arareori depășește dimensiunea unui magazin sătesc.
Da, poate a fost sigur
la votare. Poate că am avut toți mască, probabil ne-am și dat toți cu substanțe din alea dezinfectante pe mâini, poate a fost chiar mai sigur decât la supermarket. Dar dacă nu a fost chiar așa? În cele mai multe locuri, ștampilele nu au fost dezinfectate după fiecare votant, cabinele de vot în niciun caz nu au fost dezinfectate cât a fost ziua de lungă. Cu sau fără mască, virusul a zburdat liber pe suprafețe, având un grup țintă de 8.420.741 de oameni. Să se tot răspândească.
Pe 16 martie, atunci când
a intrat în vigoare starea de urgență, în primele 30 de zile, numărul de noi cazuri raportate a fost de 29. Atât: 29! Pe 14 martie, ziua în care președintele Iohannis a anunțat că va decreta stare de urgență pe 16, numărul de noi cazuri raportate a fost de 28.
Starea de urgență, decretată prima dată pe 16 martie, prelungită apoi cu încă o lună, până pe 14 mai, a impus și amânarea alegerilor locale. Pentru că nu mai era timp pentru organizarea lor, nu mai era timp pentru campania electorală și tot așa. S-a fixat data de 27 septembrie pentru alegerile locale în speranța că atunci vor fi deja mai puține cazuri decât în primăvară.
Pe 14 mai, atunci când a încetat a doua stare de urgență,
în România se înregistraseră 245 de cazuri. Numărul cazurilor zilnice a scăzut o vreme, nu mult, dar a scăzut. După care a început să crească, constant, fără a mai putea fi oprit.
Pe 8 iulie s-a trecut prima dată de „pragul psihologic“ de 500 de cazuri. 555 au fost atunci. Numărul cazurilor a mai scăzut sub 500 doar în duminica și lunea imediat următoare, când sunt, cutumiar, cum ar spune președintele, mult mai puține teste. Apoi a venit noul „prag psihologic“, de 1.000 de cazuri noi. S-a întâmplat pe 22 iulie, când au fost 1.030 de noi infectări. De atunci, numărul a mai scăzut sub 1.000 doar duminica și lunea.
Pe 27 august, ziua în care a început campania electorală oficială, se depășea „pragul psihologic“ de 1.500 de infectări noi.
Nici o problemă, stați liniștiți, puteți ieși din case, totul va fi sigur, nu e absolut niciun risc, veți fi protejați, dezinfectați, nu vă veți îmbolnăvi. numai și numai să ieșiți la vot.
Și au ieșit la vot.
8.420.741 de cetățeni responsabili.
După care, la trei zile distanță după ce 8.420.741 de oameni au umblat prin cele 18.794 de secții de votare, s-a trecut un alt blestemat de „prag psihologic: 2.158 de cazuri noi de infectare în doar 24 de ore.
Pe 8 octombrie, la 11 zile de la alegerile lcoale, a fost doborât și pragul psihologic de 3.000 de cazuri noi în 24 de ore: 3.130.
La 27 august, atunci când a început campania electorală, numărul total al morților de COVID-19, calculat de la data primului deces, 21 martie, era de 3.459. 3.459 de morți în cinci luni.
În doar o lună și jumătate, între 27 august și 12 octombrie, au mai murit 2.008 oameni. 2.008 în doar o lună și jumătate. Într-o lună și jumătate în care am avut campanie electorală și alegeri.
Este clar că numărul infectărilor
va crește. Câtă vreme, este greu de spus. Dar el va crește și crește zilnic.
Am închis țara la 28-29 de cazuri pe zi, dar vrem ca pe 6 decembrie să iasă lumea iar din casă, la vot. Iar între 6 noiembrie și 6 decembrie, politicienii și politrucii vor ieși din case să ducă virusul din poartă în poartă, din ușă în ușă, în campanie.
Să recapitulăm: la 28-29 de infectări închidem țara, la peste 3.000 de infectări pe zi totul e sigur, putem să avem alegeri, nu este nicio problemă, nu s-a dovedit științific faptul că alegerile au dus la creșterea infectărilor la peste 3.000.
Așadar, cu cifrele în față, simple, nemachiate, în numele democrației și al nevoii de putere a unora, mergeți la vot. Chiar și un singur vot contează. Câteva mii de vieți, nu. (sursa)
preluare din catavencii.ro / autor – Patrick Andre de Hillerin
