La 26 decembrie, Hezbollah, sucursala libaneză a terorism a Iranului, a atacat biserica greco-catolică Sfânta Maria din Iqrit, în nordul Israelului. O rachetă ghidată antitanc trasă din Liban a lovit direct biserica, rănind grav un civil în vârstă de 85 de ani. Nouă soldați israelieni care s-au grăbit să-l salveze pe credincios au fost apoi răniți de o a doua lovitură de rachetă. Hezbollah s-a lăudat cu atacul și a postat o înregistrare video cu rachetele sale lovind biserica.

Atacul nu a stârnit niciun răspuns din partea vreunei organizații creștine importante din Occident. În schimb, Papa Francisc s-a grăbit să denunțe uciderea a două femei creștine în Fâșia Gaza, insinuând însă, în mod fals, că Israelul ar fi responsabil.

Nahida Khalil Anton și fiica sa, Samar Kamal Anton, ar fi fost ucise într-un incident armat în incinta parohiei catolice Sfânta Familie din Fâșia Gaza. Papa a afirmat că cele două femei „au fost ucise, iar altele au fost rănite de atacatori în timp ce se duceau la baie”. Deși nu i-a numit pe presupușii atacatori, Papa, reluând în articol afirmațiile false ale Hamas și ale altor grupări teroriste, arăta în mod clar cu degetul de vină către Israel:

„La rugăciunea Angelus, Papa a spus că primește în continuare vești îngrijorătoare din Gaza, unde civili neînarmați sunt ținta bombardamentelor și a focurilor de armă”.

Până la ora redactării acestui articol, niciun lider creștin nu a avut nimic de spus despre atacul cu rachete al Hezbollah asupra unei biserici.

Atunci când musulmanii comit astfel de crime împotriva creștinilor din Fâșia Gaza, Egipt, Liban, Irak și alte țări, nimeni, inclusiv mass-media occidentală, nu ia aminte. De ce? Nu este vorba despre Israel. Nu evreii sunt de vină.

Este la fel de probabil ca femeile creștine să fi fost ucise de teroriștii Hamas sau Jihadul Islamic. În ultimii ani, au existat tot mai multe dovezi că Hamas nu numai că folosește moscheile pentru a lansa atacuri împotriva Israelului; Arhiepiscopul Alexis, un lider creștin proeminent din Fâșia Gaza, a dezvăluit că, în timpul uneia dintre recentele runde de lupte, teroriștii Hamas au folosit incinta bisericii pentru a lansa rachete asupra Israelului.

Apropo, aceștia sunt aceiași teroriști care au lansat o rachetă care a lovit un spital din Fâșia Gaza și s-au grăbit să acuze în mod fals Israelul. După ce a examinat imaginile cu pagubele de la punctul de impact de la spitalul Al-Ahli, o sursă militară europeană a exclus ipoteza că atacul ar fi fost o lovitură aer-sol efectuată de un avion de vânătoare israelian.

Sursa, la fel ca și guvernul american, a estimat că explozia a fost provocată de o rachetă din Gaza care a greșit tragerea în drumul său spre Israel. În plus, sursa a pus sub semnul întrebării numărul de morți anunțat rapid de Ministerul Sănătății controlat de Hamas, afirmând că este puțin probabil ca 471 de persoane să fi murit în explozie; serviciile secrete americane au estimat un număr mult mai mic.

Anterior, Patriarhia Latină a Ierusalimului a acuzat direct Israelul, fără nicio dovadă, de uciderea mamei și fiicei creștine. „Au fost împușcate cu sânge rece”, a susținut patriarhia într-o declarație.

Cu toate acestea, armata israeliană a respins afirmația potrivit căreia trupele sale ar fi vizat biserica ortodoxă greacă din Fâșia Gaza. Subliniind că Forțele de Apărare Israeliene (FDI) „nu țintesc civili, indiferent de religia lor”, armata a declarat că a fost contactată de reprezentanții bisericii în legătură cu un incident în Parohia Sfânta Familie, dar „nu au fost semnalate lovituri asupra bisericii, nici civili răniți sau uciși”. O revizuire a constatărilor operaționale ale IDF susține acest lucru”.

Ulterior, armata a declarat că revizuirea sa inițială a constatat că „teroriștii Hamas au lansat o grenadă propulsată de rachetă asupra trupelor FDI din apropierea bisericii”. Trupele au identificat trei persoane în apropiere care acționau ca ‘observatori’ pentru Hamas și „le ghidau atacurile” și au tras asupra observatorilor, lovindu-i.

„În timp ce acest incident a avut loc în zona în care se presupune că au fost ucise cele două femei”, a precizat raportul, „relatările primite [cu privire la cele două femei ucise] nu se potrivesc cu concluzia analizei noastre inițiale, care a constatat că trupele FDI vizau observatori în punctele de observație inamice”.

FDI a declarat că își continuă „examinarea incidentului”, adăugând:

„FDI ia foarte în serios afirmațiile privind loviturile asupra unor locuri sensibile, în special bisericile care sunt locuri sfinte pentru credința creștină. FDI își îndreaptă operațiunile împotriva organizației teroriste Hamas și nu împotriva civililor, indiferent de apartenența lor religioasă. FDI ia multe măsuri pentru a atenua daunele aduse civililor din Fâșia Gaza. Aceste eforturi contrastează cu cele ale Hamas, care face tot ce-i stă în putință pentru a pune în pericol civilii și îi exploatează, precum și locurile religioase, ca scuturi umane pentru activitățile lor teroriste.”

Arătând cu degetul acuzator spre Israel, papa și Patriarhia Latină de la Ierusalim cred de fapt în afirmațiile false făcute de Hamas, reprezentantul palestinian al Iranului. Papa și patriarhatul s-au grăbit să judece Israelul, în mare parte pe baza unei afirmații false făcute de Hamas, ai cărei teroriști au invadat Israelul la 7 octombrie și au ucis peste 1.200 de israelieni și au rănit mii de alte persoane.

Papa și patriarhatul nici măcar nu s-au deranjat să aștepte ancheta armatei israeliene privind incidentul de la biserica din Gaza. În schimb, la fel ca mulți dintre cei din mass-media mainstream din Occident, au ales să repete ca papagalii afirmațiile false făcute de Hamas și de alți teroriști.

La fel ca mulți din mass-media mainstream din Occident, au ales, de asemenea, să ignore atacul Hezbollah asupra bisericii din nordul Israelului. Probabil că nu văd niciun motiv pentru care ar trebui să reacționeze la un atac care nu poate fi pus pe seama Israelului.

Unde erau Papa și alte organizații creștine, ne întrebăm, atunci când creștinii care trăiau sub conducerea grupului terorist Hamas, o ramură a Frăției Musulmane, erau vizați și persecutați în mod sistematic?

În perioada instabilă din 2006-2008, în Fâșia Gaza, teroriștii islamiști l-au ucis pe Rami Ayyad, un activist creștin palestinian care era managerul singurei librării creștine din zonă. Librăria fusese ținta mai multor atacuri în trecut, inclusiv atentate cu bombă și incendii. Se știa că Ayyad a primit amenințări cu moartea de-a lungul anilor.

La 6 octombrie 2007, în timp ce Ayyad închidea librăria, un grup de bărbați mascați l-au forțat să urce într-o mașină și l-au luat cu mașina. A doua zi, cadavrul său a fost găsit pe un câmp din apropierea cartierului Zeitoun din orașul Gaza. Fusese bătut crunt, iar un bilet găsit lângă cadavrul său îl acuza că este un „misionar” și îi avertiza pe alții să nu se angajeze în activități similare.

„De la alegerea guvernului Hamas în 2006 și de la lovitura de stat prin care Hamas a preluat controlul asupra Fâșiei Gaza în iunie 2007, tensiunea religioasă nu a făcut decât să se intensifice”, a scris regretatul avocat internațional pentru drepturile omului Justus Reid Weiner, care a cercetat pe larg încălcările drepturilor omului împotriva creștinilor din Cisiordania și Fâșia Gaza.

„Hamas a adoptat politici care transformă [zonele controlate de palestinieni] într-o teocrație islamică, iar religia creștină și adepții ei sunt în mod constant discriminați. Grupări musulmane precum Hamas și Jihadul Islamic au construit o cultură a urii pe fundamentele vechi ale societății islamice. În 2008, militanții musulmani au bombardat Asociația Creștină a Tinerilor din Gaza City (YMCA), iar o bombă a explodat într-o școală creștină.”

În opinia lui Weiner, crimele comise împotriva arabilor creștini sunt rezultatul unui mod de gândire care datează încă din primele zile ale islamului:

„În mod tradițional, creștinii și evreii au un statut social inferior în islam, cunoscut sub numele de dhimmitudine. Dhimma este un contract legal de supunere care a fost impus populațiilor indigene nemusulmane din regiunile cucerite de răspândirea islamului. Deși evreii și creștinii nu au fost forțați să se convertească la islam, ei nu au fost tratați ca egali ai musulmanilor.

În calitate de dhimmis, evreii și creștinii au fost supuși unor restricții atât juridice, cât și culturale, conform legii islamice. De exemplu, musulmanii puteau călări cai, în timp ce creștinii și evreii erau limitați la măgari. Sau, musulmanilor li se permitea să poarte haine din pânză fină, în timp ce creștinii și evreii aveau voie să poarte doar haine din țesături grosiere.”

Weiner continuă:

„În societatea palestiniană, arabii creștini nu au nicio voce și nicio protecție. Nu este de mirare că au plecat. Din cauza emigrării – unele dintre ele datând de sau trei generații – șaptezeci la sută dintre arabii creștini care au locuit inițial în Cisiordania și Gaza trăiesc acum în străinătate.”

Cât de ironic, așadar, că ultima încercare de a eticheta Israelul ca fiind o țară care îi vizează pe creștini a coincis cu masacrul din Nigeria, comis împotriva creștinilor care sărbătoreau Crăciunul. Peste 160 de creștini au fost uciși în atacuri coordonate de grupuri militante islamiste care au avut loc între 23 și 25 decembrie.

Nigeria a fost un focar de persecuție creștină în ultimii ani, țara fiind, în 2022, pe primul loc în lume în ceea ce privește numărul de creștini uciși pentru credința lor. Atunci când sunt comise astfel de atrocități, rareori auzim vocile celor care pretind că le pasă de bunăstarea și siguranța creștinilor din întreaga lume.

Primele 10 state persecutoare de creștini, potrivit Open Doors, o organizație care sprijină creștinii persecutați, sunt Coreea de Nord, Somalia, Yemen, Eritreea, Libia, Nigeria, Pakistan, Iran, Afganistan și Sudan. Alte țări notabile care au intrat pe listă sunt India, China, Arabia Saudită, Cuba, Egipt, Mexic, Turcia și Nicaragua.

În Israel, între timp, comunitatea creștină a crescut cu 1,4% în 2020 și număra aproximativ 182.000 de persoane. Optzeci și patru la sută dintre creștini s-au declarat mulțumiți de viața din Israel: 24% au spus că sunt „foarte mulțumiți” și 60% „mulțumiți”. Israelul este una dintre puținele țări din Orientul Mijlociu în care creștinii se simt în siguranță și unde numărul lor este în creștere. În schimb, în 2022, aproximativ 1.100 de creștini trăiau în Fâșia Gaza – în scădere de la peste 1.300 în 2014.

Liderii creștini care întorc spatele situației critice a creștinilor din Fâșia Gaza, sau de oriunde, în timp ce continuă să fie obsedați de Israel, fac un rău imens turmelor lor: departe de atenția publicului, creștinii vor fi vizați mai aprig ca niciodată. Mai rău, cei care ignoră atacurile asupra creștinilor dau undă verde lui Hamas, Hezbollah și altor islamiști să distrugă locurile sfinte creștine și să ucidă creștini. (sursa)

Autorul articolului, Bassam Tawil, este un arab musulman care trăiește în Orientul Mijlociu.

Articolul precedentJudețele cu cei mai mulți kilometri de autostradă și drum expres. Bihorul, sub Sălaj
Articolul următorVine gerul? După Bobotează, temperaturile vor coborî cu mult sub cele normale pentru această perioadă