Tribunalul Uniunii Europene a respins, în rejudecare, pretenţiile fraţilor Micula privind despăgubiri de aproape 400 de milioane de euro din partea României, potrivit deciziei TUE din 2 octombrie 2024. Decizia Tribunalului UE nu e definitivă, putând fi atacată la Curtea de Justiţie a UE (CJUE).
În decembrie 2019, guvernul PNL condus de Ludovic Orban a plătit aceşti bani către fraţii Micula.
În iunie 2019, fraţii Micula au avut câştig de cauză la Tribunalul UE care a anulat o decizie a Comisiei Europene din 2015 potrivit căreia România nu era obligată să pună în aplicare decizia Tribunalului Arbitral de la Washington (ICSID) din 2013 privind acordarea de despăgubiri către fraţii Micula.
În 2013, fraţii Micula au câştigat la ICSID despăbubiri de 84,5 de milioane de euro pe motiv că România le-a promis patronilor de la European Drinks facilități fiscale pentru zone defavorizate, însă după aderarea României la Uniunea Europeană în 2007 nu le-a mai acordat pentru că erau considerate ajutor de stat. Cu dobânzi şi penalităţi, suma a ajuns la 178 de milioane de euro, iar apoi la 395 de milioane de euro.
În ianuarie 2022, Marea Cameră a Curţii de Justiţie a UE a anulat decizia Tribunalului UE care, la rândul lui, anulase decizia Comisiei Europene prin care despăgubirile de 178 de milioane de euro (plus dobânzi şi penalităţi – 395 de milioane de euro) – acordate de Tribunalul arbitral de la Washington (Centrul Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții – ICSID) către fraţii Ioan şi Viorel Micula, în 2013 – erau considerate ajutor de stat, potrivit deciziei CJUE din 25 ianuarie 2022. CJUE a trimis cazul spre rejudecare la Tribunalul UE.
Acum, în rejudecare, Tribunalul UE a respins pretenţiile financiare ale fraţilor Micula.
“101 Hotărârea arbitrală, adoptată de tribunalul arbitral la 11 decembrie 2013, și anume după aderarea României la Uniune, nu poate produce, așadar, niciun efect și nu poate fi astfel executată pentru a se proceda la plata despăgubirii acordate de aceasta (…)
102 În consecință, o instanță dintr‑un stat membru sesizată cu executarea silită a unei hotărâri arbitrale este obligată să înlăture această hotărâre și, prin urmare, nu poate în niciun caz să procedeze la executarea ei pentru a permite beneficiarilor săi să obțină plata daunelor interese care li se acordă prin aceasta (…). Această constatare se impune României, în calitate de stat membru.
103 Prin urmare, nu exista nicio obligație pentru România de a executa hotărârea arbitrală și nici, a fortiori, de a o pune în aplicare, independent de orice executare silită”, arată Tribunalul UE.
citiți mai mult pe g4media.ro