ZF.ro: Pentru prima oară de la lansarea din 2008 încoace Pilonul II de pensii private obligatorii, reprezentant de şapte fonduri de pensii la care contribuie aproape 8 milioane de salariaţi cu o parte din venitul brut lunar, a închis pe scădere la nivelul unui an marcat de scumpiri accelerate, zile agitate pe piaţa de capital şi începerea războiului în Ucraina.
Astfel 2022 este primul an pe care Pilonul II de pensii private din România îl încheie pe minus, cu o scădere medie de 3,4%, determinată în mare parte de scăderea valorii portofoliului titlurilor stat, acolo unde fondurile au circa 65% din active. Indicele Bloomberg referinţă pentru titlurile de stat emise de statul român în euro a avut minus 22% în 2022, iar cel care urmăreşte evoluţia titlurilor de stat în lei, minus 2,8%.
Scumpirile agresive, reflectate în cel mai ridicat nivel al inflaţiei de 20 de ani în România şi de 40 de ani în SUA, au determinat băncile centrale să iasă cu înăspriri de politică monetară ceea ce a redus puternic preţul titlurilor de stat. Iar fondurile P2 marchează zilnic la piaţă, ceea ce înseamnă că preţurile în scădere pe titlurile de stat s-au reflectat la nivelul întregului portofoliu.
În cazul majorării ratei inflaţiei, curba de randament aferentă acestor tipuri de instrumente se va deplasa în sus, adică ratele de dobândă vor creşte, iar asta aduce cu sine o scădere a preţului acestor instrumente
Pe de altă parte şi faptul că Bursa de Valori Bucureşti a închis pe minus primul an din 2011 încoace, cu tot cu dividende, şi-a pus amprenta asupra randamentelor fondurilor P2 în anul 2022 în contextul în care circa 20% din activele acestor fonduri sunt investite la Bucureşti în companii precum Banca Transilvania, Petrom, Romgaz. BET-TR a încheiat anul 2022 cu o scădere de 2% iar BET cu minus 11%.
Potrivit calculelor realizate de Ziarul Financiar pe baza datelor de la Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) pe 30 decembrie valoarea unitară a activului net (VUAN) a celor şapte fonduri P2 era următoarea: AZT Viitorul Tău (25,76 lei), BCR Pensii (27,5 lei), NN Pensii (28,46 lei), Aripi (28,25 lei), Vital (26,38 lei), Metropolitan (29,14 lei), BRD (23,4 lei). Spre comparaţie la final de 2021 VUAN-urile erau următoarele 27 lei, 28,6 lei, 29,9 lei, 29,5 lei, 27,2 lei, 29,3 lei, 24,1 lei.
La nivelul fiecărui fond, dinamica din 2022 este următoarea: AZT (-4,44%), BCR (-3,9%), NN (-4,7%), Aripi (-4,3%), Vital (-3,12%), Metropolitan (-0,4%), BRD (-2,8%), ceea ce corespunde cu o medie de scădere de 3,4%. Spre comparaţie în 2021 Pilonul II a avut un randament de 6%, sub inflaţia de 8,2%, la jumătate faţă de cea de acum. Din rândul celor şapte fonduri din România, singurul cu grad ridicat de risc – adică expunere mai ridicată pe segmentul de acţiuni, este Aripi, administrat de Generali.
La jumătatea anului, respectiv 30 iunie 2022, scăderile erau şi mai abrupte: AZT (-8,1%), BCR (-8,3%), NN (-8,6%), Aripi (-8,2%), Vital (-6,7%), Metropolitan (-4%), BRD (-7,4%), ceea ce înseamnă că în a doua parte a anului fondurile au avut un randament pozitiv însă insuficient pentru a trece performanţa medie în teritoriu pozitiv. Şi nici OUG de suprataxare a companiilor din energie nu a susţinut performanţa P2 în contextul în care indicele BET a avut parte de scăderi agresive în ultimele zile ale anului aduse în mare parte de deprecierea acţiunilor Petrom.
Industria fondurilor de pensii private are zile grele nu doar în România ci şi pe alte pieţe europene. Publicaţia CNBC notează că scăderile puternice de pe pieţele bursiere şi de obligaţiuni din ultimul an au redus, pentru prima dată în istorie, valoarea combinată a fondurilor suverane şi a fondurilor publice de pensii din întreaga lume, de la 11.500 mld. dolari la 10.600 mld. dolari,, conform estimărilor unui studiu anual al acestui sector.
“Acestea sunt pierderi pe hârtie, iar unele dintre fonduri nu le vor vedea realizate în rolul lor de investitori pe termen lung”, spune unul dintre autorii studiului. “Dar este destul de revelator pentru momentul pe care îl trăim”. Raportul, care a analizat 455 de investitori de stat cu active în valoare totală de 32.000 de miliarde de dolari, a constatat că ATP din Danemarca a avut cel mai dificil an din lume, cu o scădere estimată la 45%. (Liviu Popescu)
