La 1 ianuarie 2021 populaţia rezidentă (care include toți românii, expații și pe cei fără cetățenie care stau cel puțin un an în România) era de 19,1 milioane persoane, mai puțini cu peste 142.000 (acomparabil cu populația unui oraș ca Bacău sau Sibiu) față de 1 ianuarie 2020, arată datele INS publicate luni dimineață.
Cauza principală a acestei scăderi o reprezintă sporul natural negativ (numărul celor care se nasc este mult mai mic decât al celor care mor). Fenomenul de îmbătrânire demografică continuă să se accentueze (ridicându-se la 123,9 persoane vârstnice la 100 de tineri sub 15 ani, mai arată INS.
Ce mai cuprinde comunicatul Statisticii:
- Populaţia urbană este majoritară (53,6%).
- Raportul de dependenţă demografică a crescut de la 53,0 la 53,6 persoane tinere și vârstnice la 100 persoane adulte.
- Soldul migraţiei internaţionale temporare de lungă durată a fost negativ (- 28 825 persoane).
- Populaţia feminină la 1 ianuarie 2021 a fost de 9,79 milioane persoane, în scădere cu 0,7% față de aceeași dată a anului precedent.
- Ponderea populaţiei de 0-14 ani în total populaţie a înregistrat o scădere de 0,1 puncte procentuale (de la 15,7% în 2020 la 15,6% la 1 ianuarie 2021), în timp ce ponderea populaţiei de 65 ani şi peste în total populaţie a înregistrat o creştere de 0,4 puncte procentuale (de la 18,9% în 2020 la 19,3% la 1 ianuarie 2021).
- România continuă să fie o ţară de emigrare, fenomenul de emigrare constituind cea de a doua cauză principală a reducerii populaţiei ţării. Soldul migraţiei internaționale în anul 2020 a fost negativ, numărul emigranţilor depăşind numărul imigranților cu aproape 29 mii persoane.
- În cursul anului 2020, bărbaţii au emigrat într-o proporţie mai mare decât femeile (54,1%). Şi în rândul imigranţilor, bărbaţii au fost majoritari (60,5%). (sursa)
