Patrick Andre De Hillerin: În numele acoperitor al siguranței naționale, serviciile de informații și alte autorități ale statelor, fie ele și democratice, doresc acces la cât mai multe informații despre cetățenii lor. Ideea lor este ca acest acces să le fie garantat prin lege, fără a întâmpina prea multe piedici. Cetățenii, pe de altă parte, ar dori ca aceleași state să le garanteze intimitatea și secretul conversațiilor și al corespondenței. Conflictul este vechi, nu a apărut azi, dar se acutizează pe măsură ce tehnologia evoluează.
Zilele acestea se discută aprins despre faptul că statul român, prin reprezentanții săi, vrea acces la conținutul corespondenței private dintre cetățeni și mai vrea ca acest acces să le fie oferit de către companiile de telecomunicații. Astfel, conform modificărilor legislative propuse pentru reglementările aflate deja în vigoare, „furnizorii de servicii de găzduire electronică cu resurse IP și furnizorii de servicii de comunicații interpersonale care nu se bazează pe numere au obligația să sprijine organele de aplicare a legii și organele cu atribuții în domeniul securității naționale“. În cadrul acestui sprijin, furnizorii ar urma să fie obligați:
„a) să permită interceptarea legală a comunicaţiilor, inclusiv să suporte costurile aferente;
b) să acorde accesul la conţinutul comunicaţiilor criptate tranzitate în reţelele proprii;
c) să furnizeze informaţiile reţinute sau stocate referitoare la date de trafic, date de identificare a abonaţilor sau clienţilor, modalităţi de plată şi istoricul accesărilor cu momentele de timp aferente;
d) să permită, în cazul furnizorilor de servicii de găzduire electronică cu resurse IP, accesul la propriile sisteme informatice, în vederea copierii sau extragerii datelor existente“.
În acest moment, operatorii de telefonie mobilă se supun acelorași reglementări și sunt obligați să furnizeze autorităților, în condiții legale, informațiile legate de convorbirile telefonice ale oricărui cetățean care este subiectul unui mandat. Noile reglementări vizează serviciile de mesagerie precum Messenger și WhatsApp de la Facebook, Telegram, Signal și altele similare.
În mai 2021, procurorul-șef al DNA, Crin Bologa, se plângea că instituția sa nu a primit suficiente fonduri pentru a-și putea achiziționa aparatura și soft-urile necesare interceptării și decriptării conversațiilor de pe WhatsApp. Aceste noi modificări legale, dacă ar trece de Parlament, ar rezolva problema domnului Bologa, căci ar primi acces nu doar la convorbiri/mesaje, ci chiar la conținutul acestora, decriptat, ceea ce, de fapt, ar putea fi extrem de complicat.
Orice interceptare a corespondenței, chiar și a celei electronice, se poate realiza legal atâta vreme cât nu este încălcată Constituția, sunt respectate tratatele care garantează drepturile omului la care România este parte și se realizează în baza unor documente legale în conformitate cu legislația românească. Ce este mai greu de obținut este decriptarea conversațiilor criptate end-to-end, cum sunt cele de pe WhatsApp. Au încercat guverne mult mai puternice, precum cele ale SUA, Marii Britanii sau Australiei, și nu au reușit să obțină legal acest lucru. Google și Facebook și-au asumat pierderea unei piețe importante, precum cea din China, la presiunea apărătorilor drepturilor omului din lumea occidentală, așa că nu vor pune la dispoziția unui stat precum cel român cheile de criptare necesare decriptării conversațiilor de pe WhatsApp, de exemplu.
Dar, dacă Guvernul ar plăti bine, așa cum fac multe companii private care folosesc platformele respective pentru advertising… Căci aici dăm peste ipocrizia acestor companii, care, la nivel declarativ, își protejează utilizatorii, în timp ce, pentru un bun profit, furnizează date personale și obiceiuri de consum tuturor celor care plătesc suficient. Cam la fel stau lucrurile și cu societatea civilă: câtă vreme oameni precum Florin Cîțu sau Cătălin Drulă se află în opoziție sau pretind că sunt membri ai societății civile, discursul lor este categoric în favoarea apărării drepturilor omului. Atunci când ajung la putere, însă, sunt primii care introduc în propunerile legislative prevederi care tocmai cu respectivele drepturi se iau de gât.
Patrick Andre De Hillerin / catavencii.ro
