​50 de milioane de euro, bani europeni pentru construirea de spitale modulare – scrie HotNews.ro.

Atât a avut la dispoziție România în primul an al pandemiei, când cea mai mare temere care a urmărit sistemul sanitar, autoritățile, dar și pe mulți dintre români a fost aceea că numărul pacienților COVID-19 în stare gravă ar putea depăși, la un moment dat, numărul paturilor de Terapie Intensivă din spitale.

Cel mai probabil, doar restricțiile impuse în anumite perioade și norocul au făcut ca o astfel de catastrofă să fie evitată.

Cert este că atunci când era cea mai mare nevoie de ele, spitalele modulare nu s-au făcut. Mai mult decât atât, în mod bizar, autoritățile au gândit un apel de proiecte la care nu au avut dreptul să aplice pentru finanțare spitalele, ci doar două entități: Ministerul Apărării Naționale și IGSU, structură aflată în subordinea Departamentului pentru Situații de Urgență, condus de Raed Arafat.

Info pe scurt:

  • În vara anului trecut, Asociația Dăruiește Viață termina de construit, în curtea Spitalului Elias din București, un spital modular de ultimă generație, cu 38 de paturi de ATI pentru pacienți COVID, investiție care s-a ridicat la aproximativ 2,2 milioane de euro – bani strânși exclusiv din donații și sponsorizări. Construcția spitalului a durat două luni.
  • Un calcul sumar arată că autoritățile ar fi putut construi în anul pandemiei cel puțin 20 de spitale modulare similare, cu paturi ATI – practic, o medie de un spital modular la două județe – din fondurile europene pe care le-ar fi putut accesa pentru asta: 50 de milioane de euro.
  • Ce au făcut, în schimb, autoritățile în anul pandemiei? Au gândit un apel de proiecte pe fonduri europene, pentru construirea de spitale modulare, la care, în mod bizar, nu aveau acces spitalele, ci doar două entități: Ministerul Apărării Naționale și Inspectoratul pentru Situații de Urgență, structură aflată în subordinea Departamentului pentru Situații de Urgență, condus de Raed Afarat.
  • Până la finalul lunii septembrie 2020, când era termenul limită pentru primul apel de proiecte, a fost depus un singur proiect de finanțare, de către Direcția Medicală a Ministerului Apărării Naționale – proiect denumit “Crearea de capabilități medicale mobile de diagnostic, izolare și tratament în contextul COVID 19”.
  • Apelul de proiecte pentru construirea de spitale modulare a fost reluat după eșecul din septembrie 2020 și “evoluția alarmantă a situației epidemiologice”. Abia în acel moment Guvernul a extins lista solicitanților eligibili și a permis ca și spitalele și autoritățile locale să intre pe această listă.
  • Termenul limită pentru depunerea proiectelor la cel de-al doilea apel a fost 31 martie, iar HotNews.ro a obținut în exclusivitate lista proiectelor depuse. În total sunt 32 de proiecte, dintre care doar o parte pentru construcția de spitale modulare, altele vizând dotarea cu echipamente și sisteme medicale sau cu echipamente de protecție.
  • În București spre exemplu, doar două spitale au aplicat pentru construcția de spitale modulare: Institutul de Pneumoftiziologie “Marius Nasta” și Institutul Național de Gerontologie și Geriatrie “Ana Aslan”.
  • Proiectele sunt în acest moment în curs de evaluare, câștigătorii nefiind încă anunțați.
  • Cât de complicat este pentru un spital să depună un astfel de proiect și cum se explică interesul scăzut al multor spitale? HotNews.ro a stat de vorbă cu medicul Beatrice Mahler, managerul Institutului Marius Nasta, care indică drept cauze costurile pentru scrierea proiectului, care sunt suportate de spital, nefiind decontate din fonduri UE, dar și faptul că “a fost foarte dificil să acceptăm în România că spitalele trebuie să asiste și pacientul COVID. Sunt foarte puține spitale care au intrat pentru că au considerat că trebuie să pună umărul.”
  • Spitalele modulare pot fi folosite și după pandemie, având o durată de viață de câțiva ani.
  • De subliniat că, dincolo de numărul insuficient de paturi din spitale, în special din secțiile ATI, și de constucția de spitale modulare, o altă problemă rămâne deschisă: deficitul de personal medical, în condițiile în care România are, spre exemplu, doar în jur de 1.000 de medici de Terapie Intensivă. (HotNews.ro)

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.